Stiri Romania

Ideile care aduc Romaniei 10 miliarde de euro!

Romania produce un milion de euro pe ora din idei. Sunt incasarile designerilor si arhitectilor, ale regizorilor si programatorilor si-ale tuturor celor care isi folosesc imaginatia pentru a face bani. Industriile creative aduc 7% din PIB-ul Romaniei si deja au depasit agricultura. Estimarea e ca in trei ani vor ajunge la 10% din PIB, mai ales ca tara noastra este acum pe radarul companiilor foarte mari din vest. Comcast, care detine studiourile de film si animatie Universal Pictures si DreamWorks, a anuntat Guvernul ca vrea sa investeasca in Romania. Prospecteaza acum piata de aici – actorii, locatiile, facilitatile fiscale – dar pana sa inceapa sa toarne filme si seriale la noi, asteapta si ceva la schimb.

Romania face aproape zece miliarde de euro pe an din idei. Ideile de soft-uri, de jocuri video, ideile de reclame, cartile, presa, piesele de teatru, cercetarea si tot ce poate fi protejat prin drepturi de proprietate intelectuala genereaza peste un milion de euro in fiecare ora. in industriile culturale si creative, profiturile s-au triplat in numai patru ani.

„Foarte multe sunt in fapt microintreprinderi cu un numar de angajati mai mic decat 9 si se poate vorbi de o crestere a antreprenoriatului in aceste sectoare. Deci sunt oameni care decid sa nu mai fie angajati in companii mai mari si decid sa-si deschida propriile afaceri. Ca efect obtinem o crestere a numarului de companii de la 42.000 in 2011 la 60.000 in 2015,” spune Catalin Sarasteanu, cercetator Institutul National pentru Cercetare si Formare Culturala.

40% din afacerile industriilor creative vin de la cei care scriu soft-uri si jocuri electronice. Aici profiturile au urcat de la circa 170 de milioane de euro, la peste 420 de milioane in numai cinci ani – o crestere de 145%. in afara sectorului IT insa, cele mai multe firme sunt mici si neinteresante pentru banci.

Si asta fiindca, in mod paradoxal, ideile pot fi un punct forte, au valoare adaugata mare, dar in acelasi timp prezinta o mare slabiciune – primesc greu credite. Drepturile de proprietate intelectuala, pe care se bazeaza industriile creative sunt active intangibile si prin urmare banca nu le accepta drept garantii, arata Digi24.

„Ele nu sunt bancabile in momentul de fata. Nu pot sa intre in competitie cu niste intreprinderi care au, eu stiu, active fixe, chiar si acelea au probleme care pot pune garantii cash, colateral,” adauga Catalin Sarasteanu, cercetator Institutul National pentru Cercetare si Formare Culturala.

„Accesul la credite bancare si accesul la piata de capital. Cati investitori privati avem in Romania care sa investeasca in industriile culturale si creative?,” spune Delia Mucica, profesor universitar UNATC.

in aceasta zona a economiei concentrarea profiturilor este uriasa. Companiile medii lipsesc, grosul afacerilor sunt facute de cativa jucatori mari din IT, presa si publicitate, iar mii si mii de firme mici isi impart firmiturile. in alte state, lipsurile financiare au fost suplinite de guverne. in Bulgaria, unde cu bani europeni si de la stat s-au facut 4 fonduri de investitii in tehnologie, start-upurile au ajuns sa fie mai bine finantate decat la noi. in paralel, Cehia si Ungaria au devenit poli ai cinematografiei in regiune in vreme ce Romania ramane de nisa. Totusi Guvernul promite ajutor.

„Acest memorandum ne creeaza premisele formarii unui grup de lucru cu reprezentanti ai mediului de afaceri alaturi de care sa construim facilitati fiscale, scheme de ajutor de stat pentru a promova acest sector cultural si creativ,” precizeaza Alexandru Petrescu, ministrul pentru Mediul de Afaceri.

Investitorii spun ca Romania are mai multe idei finantabile decat capital. si totusi de la stat nu asteapta bani cat asteapta o legislatie mai completa.

„Daca am putea sa-i cerem ceva statului roman, cred ca o lege corporatista mai buna ar fi extraordinar de utila. Mai sunt alte probleme de proprietate intelectuala, de regula partea de legislatie corporate nu este ok,” spune Bogdan Iordache, fondatorul unui hub de tehnologie.

„Sunt sectoare ce nu-si ating potentialul fiindca sunt legi si reglementari conglomerate din 1990 in 2017 sunt total neactualizate,” adauga Alexandru Petrescu, ministrul pentru Mediul de Afaceri.

O legislatie care se preteaza la noile modele de business ar oferi flexibilitate si claritate. insa problema banilor ramane. O solutie a fost gasita in Marea Britanie iar ulterior, modelul desenat acolo a fost copiat si de alte tari.

„Daca eu sunt un investitor privat si pun 50.000 lire intr-o companie de tehnologie pune si statul 50.000. Daca eu pierd banii, statul ramburseaza 30 – 40.000 de lire din ei, deci imi minimizeaza riscul si creste impactul pe care eu l-as putea avea in cazul in care compania respectiva chiar reuseste,” explica Bogdan Iordache, fondatorul unui hub de tehnologie.

Asa se face ca in Londra sunt cele mai multe si cele mai mari start-up-uri din Europa. si totusi exista mari dubii daca in Romania o schema de ajutor de stat ar produce altceva in afara de risipa. Mai ales ca si acum se dau bani publici pentru finantarea proiectelor culturale si creative, dar fara efect. Vin deja fonduri de la Ministerul Economiei, de cel cel al Culturii, de la Ministerul Dezvoltarii Regionale, insa observatorii spun ca statul nu incurajeaza de fapt ideile cu viitor.

„Sa aiba in vedere nu numai sustinerea restaurarilor de patrimoniu si a mestesugurilor traditionale, pentru ca concentrarea mare este in aceasta zona, ci sustinerea creativitatii contemporane este, cum sa spun, o creativitate care se iroseste,” spune Delia Mucica, profesor universitar UNATC.

Cele mai bune start-upuri romanesti se muta in Occident, la fel si cei mai talentati graficieni, arhitecti si cei mai bine pregatiti cercetatori. si totusi estimarea e ca in 2020 industriile culturale si creative vor inseamna 10% din PIB-ul tarii – o pondere de trei ori mai mare decat media in Europa.

loading...
loading...
Spre TOP