Stiri Romania

Comisia Europeana trage un semnal de alarma in raportul MCV pe justitie!

Modificarile legislative menite in mod clar sa slabeasca sau sa reduca domeniul de aplicare al infractiunii de coruptie sau care au reprezentat o provocare majora la adresa independentei sau eficacitatii DNA ar atrage dupa sine reevaluarea progreselor realizate, avertizeaza Comisia Europeana in raportul privind Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV) referitor la progresele in domeniul justitiei. Comisia precizeaza ca atacurile puternice indreptate impotriva magistratilor si a sistemului judiciar de catre mass-media si politicieni raman o amenintare serioasa pentru ireversibilitatea luptei anticoruptie.

In privinta combaterii coruptiei la nivel inalt, documentul publicat miercuri de Comisia Europeana noteaza ca Directia Nationala Anticoruptie (DNA) si inalta Curte de Casatie si Justitie (iCCJ) au inregistrat ”un bilant impresionant” in ceea ce priveste rezolvarea cazurilor de coruptie la nivel mediu si inalt.

”Mentinerea eforturilor institutiilor judiciare care combat coruptia la nivel inalt ramane cel mai important semnal de consolidare a luptei anticoruptie”, subliniaza Comisia Europeana.

Potrivit documentului, DNA a constituit ”un exemplu destul de bun in ceea ce priveste raportarea, ceea ce arata un nivel inalt de deschidere si vointa de analiza”.

in particular, caracterul recurent al unor cazuri de coruptie similare sugereaza deficiente in procesul de invatare din experienta si de eliminare a lacunelor in cadrul institutiilor publice.  Atacurile puternice indreptate impotriva magistratilor si a sistemului judiciar de catre mass-media si politicieni raman o amenintare serioasa pentru ireversibilitatea luptei anticoruptie”, subliniaza Comisia Europeana.

Executivul european subliniaza ca ”legislatia anticoruptie trebuie sa se aplice tuturor in mod egal si la toate nivelurile”, iar dezbaterile din Parlament cu privire la criteriile obiective pentru justificarea refuzului de ridicare a imunitatii nu au condus la schimbare in sensul recomandarilor anterioare din rapoartele MCV.

”Modificarile legislative menite in mod clar sa slabeasca sau sa reduca domeniul de aplicare al infractiunii de coruptie sau care au reprezentat o provocare majora la adresa independentei sau eficacitatii DNA ar atrage dupa sine reevaluarea progreselor realizate”, avertizeaza Comisia.

CE recomanda adoptarea unor criterii obiective pentru luarea si motivarea deciziilor de ridicare a imunitatii parlamentarilor pentru a se asigura faptul ca imunitatea nu este folosita pentru a se evita cercetarea si urmarirea penala a infractiunilor de coruptie.

In raport se mai arata ca Guvernul ar putea avea in vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea ministrilor la perioada mandatului. Aceste masuri ar putea fi luate cu ajutorul Comisiei de la Venetia si al GRECO19. Parlamentul ar trebui sa instituie un sistem de raportare periodica referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitarile de ridicare a imunitatii si ar putea organiza o dezbatere publica astfel incat Consiliul Superior al Magistraturii si societatea civila sa poata reactiona, mai recomanda CE.

In ceea ce priveste combaterea coruptiei la toate nivelurile, Comisia Europeana considera ca prevenirea coruptiei are un nivel inca scazut si nu constituie inca o obligatie centrala consacrata a administratiei publice.

Noua Strategie nationala anticoruptie (SNA) prezentata de Guvern in august 2016 are potentialul de a deveni o politica eficace de prevenire a coruptiei daca este pusa in aplicare in mod corespunzator si monitorizata pe teren, inclusiv la nivel local. Fondurile UE pot avea, de asemenea, un rol major in sustinerea acestor eforturi, se arata in document.

in opinia CE, urmatoarele actiuni prevazute de Strategia nationala anticoruptie au o importanta deosebita si includ termene care ar trebui respectate:

– Toate institutiile vor adopta planuri de integritate si vor aplica masurile planificate in materie de transparenta a procesului decizional, a alocarii bugetului si a accesului la informatii.

– Ministerul Justitiei va institui indicatorii statistici pertinenti pentru a furniza o situatie de referinta si va monitoriza situatia prin intermediul statisticii privind incidentele de integritate, perceptiile de coruptie sau luarea de mita.

– Cadrul legal pentru consilierii in materie de etica va fi consolidat, atat in ceea ce priveste mandatul acestora, cat si resursele.

– Va fi creat un index de integritate pentru administratiile locale, masurandu-se indicatoriicheie pentru a se permite realizarea de comparatii.

Documentul noteaza ca Agentia Nationala de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate a fost creata si in prezent este necesar sa demonstreze ca poate functiona in mod corespunzator, ca poate furniza date transparente cu privire la confiscarea de bunuri provenite din savarsirea de infractiuni si, in cele din urma, ca poate mari proportia activelor recuperate efectiv.

Prevenirea conflictelor de interese, a fraudei si a coruptiei in procedurile de achizitii publice ramane o provocare serioasa, se arata in raport, conform caruia masurile definite in 2016 pentru consolidarea sistemelor de control intern din cadrul autoritatilor contractante si a sistemului informatic de verificari ex ante aleatorii si bazate pe riscuri din cadrul Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice sunt promitatoare, dar sunt inca in faza de elaborare.

Comisia Europeana recomanda continuarea punerii in aplicare a Strategiei nationale anticoruptie, cu respectarea termenelor stabilite de Guvern in august 2016.

CE spune ca ministrul Justitiei ar trebui sa instituie un sistem de raportare cu privire la punerea in aplicare a Strategiei nationale anticoruptie (inclusiv cu privire la statisticile referitoare la incidentele de integritate din administratia publica, detalii privind procedurile disciplinare si sanctiunile si informatii referitoare la masurile structurale aplicate in domeniile vulnerabile).

Executivul european recomanda asigurarea faptului ca Agentia Nationala de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate este operationala pe deplin si efectiv, astfel incat sa poata publica primul raport anual cu informatii statistice fiabile privind confiscarea de bunuri provenite din savarsirea de infractiuni. Agentia ar trebui sa instituie un sistem de raportare periodica cu privire la dezvoltarea capacitatii sale administrative, la rezultatele obtinute in confiscarea si la gestionarea bunurilor provenite din savarsirea de infractiuni, se mai arata in documentul citat de News.

Prim-vicepresedintele Timmermans a declarat: „in cursul anului trecut, Romania si romanii au dovedit ca au vointa de a lupta impotriva coruptiei si de a apara independenta sistemului judiciar. Demonstratiile in masa impotriva coruptiei au evidentiat cat de importante sunt aceste probleme pentru cetatenii romani. De-a lungul anului trecut, am constatat ca sistemul judiciar si parchetul anticoruptie au dat dovada de profesionalism si de angajament, obtinand rezultate bune in urmarirea penala a cazurilor de coruptie; de asemenea, reformele au fost asumate la nivel intern. Este incurajator sa vad ca Romania a continuat sa realizeze reforme si ca aceasta tendinta pozitiva a continuat in 2015. in 2016, aceste eforturi trebuie intensificate si axate pe prevenirea coruptiei si pe asigurarea conditiilor necesare pentru ca judecatorii sa isi poata indeplini in continuare atributiile in mod corespunzator.”

Context

La 1 ianuarie 2007, Comisia a instituit un mecanism de cooperare si de verificare pentru a evalua progresele inregistrate in raport cu angajamentele asumate de Romania in domeniul reformei sistemului judiciar si al combaterii coruptiei. Comisia prezinta in mod regulat rapoarte privind progresele inregistrate in aceste domenii. Primul raport al Comisiei a fost prezentat la 27 iunie 2007. Rapoartele contin evaluarea situatiei de catre Comisie si recomandarile pe care aceasta le adreseaza autoritatilor romane si sunt completate de un document de lucru al serviciilor Comisiei, care analizeaza in mod aprofundat fiecare dintre obiectivele de referinta stabilite in cadrul MCV.

Comisia analizeaza masurile luate de autoritatile romane, bazandu-se pe un dialog continuu intre autoritatile romane si serviciile Comisiei. De asemenea, rapoartele s-au bazat pe contactele cu statele membre, cu societatea civila, cu organizatii internationale, cu specialisti independenti si au tinut seama de diverse alte surse. Concluziile Comisiei si metodologia utilizata in cadrul MCV s-au bucurat in mod constant de un sprijin ferm din partea Consiliului de Ministri.

Raportul MCV anterior a fost publicat la 28 ianuarie 2015. Noul raport se refera la perioada scursa de atunci. Dupa toate probabilitatile, urmatorul raport oficial va fi prezentat in termen de aproximativ un an.

loading...
loading...
Spre TOP