Stiri internationale

Analiza: Propaganda rusa pune paie pe foc in „rebeliunea” contra Chisinaului! 

Batalia politico-mediatica dintre Chisinau si Moscova s-ar putea amplifica si isi muta centru de greutate intr-o zona in care Moscova are toate butoanele necesare pentru destabilizarea R. Moldova. Este vorba minoritati si mai precis despre UTA Gagauzia, regiune care incepe sa joace un rol din ce in ce mai greu in tot mai tensionatele relatii dintre state.

Cu o populatie si clasa politca covarsitor favorabila Rusiei, problemele s-ar putea acutiza pentru Chisinau, in cazul in care Rusia va apasa si mai tare acest punct de presiune. Modul de operare este acelasi din partea Moscovei: o periferie minoritara striga dupa ajutor, iar centrul intervine in favoarea etnicilor rusi sau a minoritatilor proruse de pe teritoriul altor state.

Asa se intampla si in cazul Gagauziei, care devine tot mai vocala in tendintele sale centrifuge fata de Chisinau.

Razmerita de la Comrat a inceput odata cu intrarea in vigoare a modificarilor aduse Codului Audiovizualului, cunoscuta mai larg drept „legea anti-propaganda”, care anuleaza transmisia programelor informative si de analiza politica in Republica Moldova.

Rusia nu este semnatara a Conventiei Europeane privind Televiziunea Transfrontaliera in domeniul retransmiterii programelor unei tari peste hotare, motiv pentru care intra sub incidenta acestei legi.

Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) a aplicat, in cadrul sedintei din 12 februarie curent, amenzi de cate 5.000 de lei moldovenesti mai multor posturi de televiziune, radio si distribuitori de servicii pentru neprezentarea noilor conceptii generale a serviciilor de programe, asa cum prevedea decizia CCA din 15 ianuarie 2018.

Printre acestea s-au aflat si o serie de institutii media din Gagauzia. Amenzile pot merge gradual si se poate ajunge chiar la pierderea licentei.

Amendamentele la Codul Audiovizaului, cunoscute ca Legea anti-propaganda, au fost adoptate de Parlamentul de la Chisinau pe 7 decembrie 2017 si a intrat in vigoare pe 12 februarie.

Conform acestora, posturile de televiziune si de radio din Republica Moldova pot sa difuzeze programe de stiri, informativ-analitice, politice si militare doar SUA, UE si Canada, precum si din tarile care au ratificat Conventia Europeana privind Televiziunea Transfrontaliera.

Pentru incalcarea acestor prevederi este prevazuta o amenda in valoare intre 40.000 si 70.000 lei moldovenesti Pentru incalcarea repetata, amenda ajunge la 100 de mii de lei, iar in final – retragerea licentei de emisie.

Loading...

De asemenea, PSRM sustine ca adevaratul scop al acestei legi ar fi eliminarea posturilor TV rusesti de pe piata media din Republica Moldova. Cu toate acestea, PSRM care are afiliate si el o serie de posturi de televiziune, nu pomeneste nici despre propaganda interna facute de posturile TV controlate de politicieni.

inca de dinainte de aplicarea legii, din decembrie 2017, Bascanul Gagauziei, Irina Vlah, anunta ca UTA Gagauzia nu se va conforma noilor prevederi ale Codului Audiovizualului, ce presupun ca emisiunile politico-analitice si militare rusesti sa fie interzise pe posturile de televiziune din tara, in vederea combaterii propagandei Federatiei Ruse.

„Aceasta decizie incalca dreptul cetatenilor Republicii Moldova la libera informare si in mod special ii afecteaza auditoriul de limba rusa din Gagauzia”, preciza ea prin intermediul unui comunicat.

In paralel, Duma de Stat de la Moscova, impreuna cu diplomatia rusa au facut mai multe demersuri pe langa institutiile internationale occidentale de a interveni in acest demers al Chisinaului, considerat „rusofob” si care este, spuneau ei, indreptat impotriva minoritarilor rusi sau rusofoni.

Reprezentantul permanent al Rusiei la OSCE, Aleksandr Lukasevici, a cerut pe OSCE-ului 7 februarie „sa dea o apreciere” legii de modificare a Codului audiovizualului (legea anti-propaganda) in Republica Moldova – care restrictioneaza difuzarea canalelor tv rusesti.

Moscova caracterizeaza legea ca fiind discriminatorie la adresa mass-media ruse in Republica Moldova.

in paralel cu demersul dau deschis, Lukasevici a adoptat o retorica si mai taiasa pe contul sau de Facebook cum ca „fortele rusofobe din Parlamentul R. Moldova si-au impus inca o data vointa asupra populatiei, incalcand dreptul fundamental la acces liber la informatie”.

Pe tot acest fundal tensionat, diplomatia rusa a iesit la rampa joi si a afirmat ca presa de limba rusa este supusa unor presiuni foarte mari. Declaratia ii apartine purtatoarei de cuvant a MAE rus, Maria Zaharova.

Ea a sustinut ca aceste amendamente au „un caracter discriminatoriu si unele posturi TV, in special Televiziunea publica din Gagauzia, au avut deja de suferit de pe urma acestora”.

De altfel, posturile TV si radio din UTA Gagauzia au anuntat ca nu se vor conforma noii legi.

„in pofida declaratiei deputatilor Dumei de Stat privind inadmisibilitatea discriminarii fata de mass-media rusa in Moldova si apelului catre ONU, Consiliului Europei si OSCE pentru a evalua legea adoptata in Moldova, comunitatea internationala prefera sa nu faca deocamdata nimic”, a declarat ea.

„Amendamentele adoptate de Parlamentul Republicii Moldova reprezinta un act de incalcare grava a principiului international fundamental al libertatii si exprimarii opiniei, precum si independentei mass-media. Actiunile autoritatilor Republicii Moldova sunt indreptate spre legalizarea cenzurii si curatirea spatiului informational al republicii de punctele de vedere care nu-i convin Chisinaului, ceea ce este inadmisibil in conditiile unei societati democratice moderne”, a spus Zaharova, citat de agentia Infotag.

Declaratiile oficialul rus vin in contextul in care Bascanul Gagauziei, Irina Vlah, se afla la un forum economic la Sankt Petersburg in Rusia.

Pe fundalul sprijinului acordat de la Moscova, operatorii de cablu din Gagauzia au precizat ca nu se conforma legii si ca licenta lor a fost emisa de autoritatile locale de la Comrat, si nu de CCA-ul de la Chisinau.

stefan Piron, reprezentantul celui mai important operator de cablu din Gagauzia, a declarat pentru portalul gagauzinfo.md ca nimic nu s-a schimbat si ca se opereaza ca si inainte de intrarea in functiune a legii pe 12 februarie.

intrebat despre pericolele nesupunerii la aceasta lege, acesta a spus ca „nu exista oameni nevulnerabili in acest stat” si ca licenta cu care opereaza este data in baza legilor locale gagauze.

in tot acest tavalug al declaratiilor si actiunilor etapizate, liderii din UTA Gagauzia au reinceput sa reinvie retorica separatista fata de Chisinau. Fie ca este vorba despre actiunile unioniste care deranjeaza la Comrat, fie ca este vorba de apararea intereselor rusesti de orice fel insusite de valorile proprii de catre etnicii gagauzi, descendeti ai neamurilor turcice, dar cu vadit atasament de valorile si limba rusa.

Ceea ce este cert la Comrat este ca s-a revenit la retorica anilor `90, privind posibilitatea activarii „clauzei de salvargare” si de desprindere a Gagauziei, in cazul unei uniri a R. Moldova cu Romania. De altfel, deputati locali precum Nicolai Ivanciuc au adoptat rapid retorica tezelor rusesti ventilate inca de pe vremea URSS in R. Moldova, cum ca o eventuala unire ar insemna „razboi civil”.

in fapt, ne aflam intr-un an electoral, iar politicienii cu apucaturi cleptomane vor incerca din nou sa atate jocul discordiei in termenii binecunoscuti ai clivajului identitar, in lipsa unor proiecte contructive de dezvoltare. Evident, Rusia va sufla in el pentru a nu lasa sa se stinga jarul care mentine spiritele incinse intr-o contraproductivitate perpetua pentru cea mai saraca si corupta tara a Europei.

Sursa: karadeniz-press.ro

loading...
loading...
Loading...
Spre TOP