-3.5 C
Bucharest
vineri, decembrie 6, 2019
Acasă Stiri Stiri Romania Povestea "Nababului“, cel mai bogat roman! A vrut sa-si faca palat cu...

Povestea „Nababului“, cel mai bogat roman! A vrut sa-si faca palat cu acoperis de aur!

- Reclama -

Cel mai bogat roman de la sfarsitul secolului al XIX-lea era poreclit „Nababul”. Averea sa era atat de impresionanta incat a ridicat palate, iar la unul dintre ele si-a dorit chiar acoperis de aur. Unul dintre cei mai bogati romani ai tuturor timpurilor a trait in secolul al XIX-lea, in acel „Belle Epoque” european care „a molipsit“ si Principatele Romane.

Se numea Gheorghe Grigore Cantacuzino si, datorita averii sale, a fost supranumit ”Nababul“.  Era un personaj extrem de bogat, cuantumul averii sale fiind necunoscut in epoca, dar ghicit prin manifestarile excentrice ale lui Grigore Cantacuzino in plan financiar. Bogatia extrema s-a impletit cu filantropia, bunul gust si o educatie aleasa, in cazul ”Nababului“.  Este unul dintre oamenii care s-au implicat activ in cultura, administratia si economia romaneasca si a carui mostenire continua sa dainuie prin adevarate bijuterii arhitectonice, dar si prin sprijinirea unor artisti care au lasat opere nemuritoare. Povestea celui mai bogat roman este fascinanta si usor de cuprins prin prisma documentelor pastrate in Arhivele Nationale.

Milionarul cu o descendeta imperiala

Gheorghe Grigore Cantacuzino nu a fost un personaj imbogatit peste noapte care a ajuns printr-un joc de imprejurari o personalitate a Romaniei de la cumpana dintre secole. Din contra, „Nababul“ se bucura de o descendenta nobila, imperiala. S-a nascut in 1832 la Bucuresti cu rangul de print. Provenea din vestita ramura princiara a Cantacuzinilor, cu descendenta directa din voievozi romani, dar si cu legaturi imperiale in lumea vechiului Bizant, prin neamul Cantacuzinilor. Istoria familiei sale in Principatele Romane incepe in secolul al XVI-lea. Mai precis, cu Andronic Cantacuzino descedent al imperialul bizantini.  Traia in vechiul Constantinopol, fiind nevoit in 1578 sa fuga in tara Romaneasca pentru a scapa de represaliile otomane. Sultanul Murad al III-lea a decis in acel an sa starpeasca neamul Cantacuzinilor. in tara Romaneasca neamul Cantacuzinilor a inflorit. Au ajuns pe tronul acestui principat in repetate randuri, cei mai renumiti fiind serban Cantacuzino si Constantin Brancoveanu, fiind nepot dupa sora al lui serban Cantacuzino. Din acest neam se tragea ”Nababul“, printul Gheorghe Grigore Cantacuzino. De altfel, istoricul Nicolae Iorga spunea despre acest print ca era ”cel din urma reprezentant al boierului mare de odinioara”.

Milionarul excentric al Belle Epoque

Ca ”Nababul“ era bogat, toata lumea o stia. Dar ce averea avea, nimeni nu putea spune. Uriasa potenta financiara a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino era doar ghicita prin uriasele mosii detinute in tara Romaneasca dar mai ales prin cheltuielile sale excentrice, care ar surclasa si astazi orice cheltuiala nebuneasca de milionar. Se spune ca Nababul, asa cum reiese si din colectia de documente a lui Filliti, investea doar in lucruri durabile, lucruri care sa aminteasca mereu de familia si renumele sau princiar. Respecta eticheta si prestanta rangului sau in tot ceea ce facea. O masura a averii sale incomensurabile este suma oferita pentru o serie de tablouri la o expozitie bucuresteana. Este vorba de o expozitie ce a avut loc pe 11 mai 1887 in Palatul Eforiei. Aici expunea renumitul pictor Nicolae Grigorescu. Erau adunate peste 200 de lucrari. „Nababul“ nu a ezitat sa-l sustina pe genialul pictor cumparandu-i tabloul „Evreul cu gasca” cu o suma considerata si astazi de-a dreptul uriasa. Grigore Cantacuzino a oferit nu mai putin de 8.000 de lei aur pentru acest tablou, echivalentul de astazi a aproape 90.000 de euro.

Bogatasul il concura pe rege

Caracterul excentric al ”Nababului“, cand venea vorba de investitii, este dovedit si de palatele sale. Dar asa cum am precizat, Grigore Cantacuzino investea in prestigiu si lucruri durabile. Cel mai bun exemplu este palatul ridicat de ”Nabab” pe Calea Victoriei, cunoscut drept Palatul Cantacuzino care adaposteste astazi ”Muzeul George Enescu”.  Este o opera arhitectonica care se remarca prin lux, dar si bun gust. A fost proiectat de arhitectul Ion Berindey in stil baroc francez tipic epocii lui Ludovic al XVI-lea. Palatul a fost construit in perioada 1898-1900 si a costat nu mai putin de 700.000 de lei, adica cateva milioane de euro astazi. Fatada acestui palat era de-a dreptul impresionanta cu doi lei si cu o stema a Cantacuzinilor realizata de faimosul Emil Wilhem Becker.

Se spune ca ”Nababul“ a vrut sa arate tuturor ca poate oricand egala sau depasi averea regilor germani ai Romaniei dar si statutul acestora, ca om al pamantului din generatie in generatie de printi si voievozi. Receptia de inaugurare a castelului a fost pe masura. Pentru multi data deschiderii palatului nu a fost aleasa intamplator. A fost inaugurat in 1906 chiar in ziua in care era aniversat jubileul, adica 40 de ani de domnie a regelui Carol I. La receptia ”Nababului“ de la palat au participat peste 600 de oameni, iar printre invitati se numarau principele Ferdinand si principesa Maria. Grigore Cantacuzino a cerut tututor barbatilor sa poarte medalii si decoratii iar femeile sa fie imbracate ca la o petrecere regala. Acest palat a devenit renumit pentru balurile date aici, inclusiv de catre fiul ”Nababului“, Mihail Cantacuzino, impreuna cu sotia acestuia, Maruca Cantacuzino. George Enescu dadea concerte in acest palat, devenit resedinta a familiei.

Palat cu acoperis de aur visat de ”Nabab”

Cheltuielile exorbitante cu palate si constructii somptuoase nu s-a rezumat doar la Palatul Cantacuzino. Pe intinsele sale mosii de la Floresti, construieste un altul. Palatul a fost proiectat de acelasi Ion Berindey, iar constuctia acestuia a inceput in 1911. Sursa de inspiratie au fost palatele Micul si Marele Trianon de la Versailles. A iesit o bijuterie arhitectonica eclectica cu elemente rococo si neoclasice. La fel ca si in cazul Palatului din Bucuresti, Grigore Cantacuzino a tinut sa foloseasca muncitori si materiale romanesti.  A fost folosit la acest palat si betonul armat. Dupa finalizare Palatul a purtat numele de Micul Trianon si a fost ridicat ca dar pentru nepoata sa Alice, fiica lui Mihail Cantacuzino. Tot la inceputul secolului XX, mai precis in anul 1901, se punea piatra de temelie a Castelului din Busteni, o realizare arhitectonica impresionanta. Lucrarile au durat 10 ani. Era considerat unul dintre cele mai moderne castele, cu retea de curent electric si retea de distributie a apei. Era ornat cu grote si numeroase artificii arhitectonice, servind drept casa de vacanta. „Nababul„ a vrut sa acopere acest castel cu bani din aur, intrebandu-l ostentativ inclusiv pe regele Carol I, daca poate sa faca acest lucru. Nu se stie de ce dar planul nu a fost dus la bun sfarsit. Peste tot in aceste palate se afla insemnele Cantacuzinilor si descendenta lor mareata, scrie historia. 

- Reclame -
Loading...

Ultimele stiri