Stiri Romania

Viata neromantata a lui Eminescu, Creanga, Bacovia si Nichita Stanescu! Adevarul dureros despre marii scriitori romani!

Marii scriitori roma​ni au avut, pe langa drame emotionale, si multe probleme financiare. Cel mai apreciat poet al romanilor, Mihai Eminescu, ajunsese sa traiasca din mila celor din jur. Bacovia era cunoscut ca fiind lenes, iar Nichita Stanescu cheltuia si ultimul banut pe petreceri.

Dupa ce timp de 12 ani a fost dascal si diacon la diferite biserici din Iasi(Sfanta Treime, Patruzeci de Mucenici – biserica socrului sau, Manastirea Barboi, Sf. Pantelimon, Galata si Golia), Creanga a fost exclus definitiv din randurile clerului pe 10 octombrie 1872.

I s-a imputat ca si-a parasit nevasta, a tras cu pusca in ciorile care murdareau Biserica Golia si s-a tuns ca un mirean. Urmare a excluderii din randurile clerului, Christian Tell, ministrul Instructiunii Publice il destituie si din postul de institutor, prin decret.

„In zadar ceru Creanga ministrului un nou post; lipsit de mijloace de existenta, dand dovada de o mare energie dupa cele doua lovituri grele ce tocmai il lovisera, incepu sa faca negot, inchiriind un debit de tutun in strada Primariei, nu departe de Mitropolie”, spune Jean Boutiere, scriitor francez care a scris prima monografie despre povestitorul de la Humulesti.

Fara a exista dovezi certe, se pare ca Ion Creanga isi castiga existenta si din cursurile pe care le preda la o scoala particulara, Liceul Nou din Iasi. Fiului sau, Constantin, ii angajase o guvernanta, doamna Braun, care ii preda copilului lectii de germana.

Din 1874, Creanga s-a lasat de negotul cu tutun dupa ce Titu Maiorescu devenise ministrul Instructiunii Publice si printr-un decret l-a numit cu titlu provizoriu institutor la clasele 1 si 2 la scoala primara din Pacurari, la mai mult de doi kilometri distanta de bojdeuca.

Citeste si:  Ceasul lui Eminescu a fost cumparat! Vezi cu cat s-a adjudecat obiectul marelui poet!

Luceafarul poeziei romane a trait din cheta

Calvarul lui Eminescu incepe imediat ce-si revine dupa criza din anul 1883. Aflat la sanatoriul din Austria, acesta realizeaza ca nu mai are nicio sursa de venit, loc de munca si ca este mereu flamand.

“Neavand de lucru, inchis c-un alt individ, hranit rau, precum se obisnuieste la spitale, si lasat in pragul celor mai omoratoare griji in privinta viitorului, mi-e frica chiar a-mi plange soarta, caci si aceasta ar fi interpretat ca semn de nebunie. (Foamea si demoralizarea, iata cele doua stari continue in care petrece, nenorocitul tau amic, M. Eminescu”, ii scria poetul prietenului sau Chibici.

Mai mult decat atat, isi ruga prietenul sa-l scoata de acolo. in tot acest timp Eminescu traia in sanatorii din mila prietenilor care strangeau fonduri pentru a-l intretine. Maiorescu in special reusise sa asigure fonduri lunare pentru poet.

Cand s-a intors de la Viena a primit 1.500 de lei, din vanzarea unor poezii, dar si din fondurile stranse de Junimea. Practic, Eminescu nu avea nicio sursa de venit. Nu-si cumpara haine si locuia in cladiri insalubre. Poetul se simtea umilit de mila prietenilor si mai ales de faptul ca toata lumea stia ca se strangeau fonduri pentru a-l ajuta sa supravietuieasca.

Citeste si:  Primul film documentar despre Mihai Eminescu! Vezi imaginile deosebite de acum 100 de ani!

”Ajutoarele, in loc sa-l consoleze, il impietreau de rusine si deznadejde”, preciza Calinescu. Abia in 1885 reuseste sa se angajeze cu ajutorul junimistilor pe postul de sub-bibliotecar la Iasi. Salariul mizer nu-l ajuta sa o duca mai bine. Traia intr-o sura din curtea hanului Bacala.

Macinat de o tulburare psihica grava, ramas fara loc de munca, vanat de politicienii criticati in paginile editorialor sale, poetul si-a sfarsit existenta intr-o saracie lucie, intretinut din colecte publice si mai ales din mila prietenilor si admiratorilor. Statul nu i-a oferit niciun fel de ajutor pana aproape de moarte.

Bacovia: Poetul era vazut ca un „barbat sters“, dependent de alcool, ratat personal si profesional, „marunt“ si lenes.

Cei care l-au cunoscut si criticii literari care s-au aplecat asupra vietii si operei poetului remarca firea depresiva, inadaptata, orientata spre meditatie si nu spre actiune. Poetul a lucrat foarte putin, cu pauze mari.

Cei care l-au cunoscut au remarcat excesele poetului bacauan si ele generatoare de depresie si inactivitate.

„Boemii francezi beau bauturi care le ardeau gatlejul ca jaraticul: «la verte», «l’ absinthe», «le champoreau». Boemii romani beau bauturi mai domoale. Bacovia, de pilda, se alcooliza cu vin, iar vara si cu bere. I. M. Rascu povesteste despre furia cu care se arunca Bacovia in dans. O asemenea furie n-o poate avea decat cineva „statut”, care a adunat intr-insul destule abtineri, destula plictiseala. E saltul tipic al «infometatului» de la lipsa la exces“, afirma Constantin Calin ( „in jurul lui Bacovia-Glose si Jurnal“).

Citeste si:  Ultimele versuri ale lui Mihai Eminescu! Au fost scrise cu o ora inainte de moarte! Te vor rascoli

Dupa terminarea liceului (cursul inferior), George Bacovia se inscrie la scoala Militara din Iasi, dar se retrage in cateva luni, nesuportand disciplina. Se intoarce in Bacau in 1901, finalizeaza cursul „superior“ al Colegiului Ferdinand. in 1904 este la Bucuresti, la Facultatea de Drept, la care renunta un an mai tarziu.

Revine in Bacau iar 1907 se inscrie la Drept, la Universitatea din Iasi. Abia in 1911 obtine diploma de licenta, se inscrie in Baroul Bacau, dar nu profeseaza. Scurte perioade de timp lucreaza ca profesor suplinitor in Bacau si comuna Calugara, apoi copist in Prefectura Bacau, ajutor contabil, dar se imbolnaveste des si renunta la munca.

Nichita Stanesc: platit regeste, dar risipitor

Nichita Stanescu a cheltuit in timpul vietii o mica avere la intalnirile cu prietenii, stropite din belsug cu alcool, sau pe obiecte de arta, de multe ori falsuri pe care le cumpara din „delicatete“ pentru amicii sai. In ciuda unei perceptii, aproape universale, ca poetii sunt saraci, a fost, cel putin din acest punct de vedere, un rasfatat al sortii si al timpurilor in care a trait.

A cunoscut celebritatea chiar din timpul vietii, regimul il considera „o mare valoare nationala“, iar cartile sale aveau tiraje imense si se epuizau imediat. Majoritatea veniturilor sale provenea din drepturi de autor, platite consistent, dar si din diverse colaborari. Faimosul poet cheltuia lunar in jur de 10.000 de lei, scrie A1.

loading...
loading...
Spre TOP