Stiri Romania

Unde au mers banii trimisi acasa de romanii care lucreaza in strainatate! Ce judete alimenteaza romanii din diaspora!

Sumele trimise acasa de romanii plecati la munca in strainatate – numite pe scurt ”remiteri” – au avut cele mai mari ponderi in PIB-urile regiunilor sarace din Romania. Ele au atenuat decalajele economice din aceste zone, arata un material din campania #roMania a cotidianului Gandul.

Romania are trei regiuni in topul celor mai sarace 10 unitati administrative din Uniunea Europeana, dupa calcule care cuprind, insa, si banii primiti de romanii din aceste zone de la cei plecati la munca in strainatate.

Fara acesti bani, Produsul Intern Brut (PIB) din – spre exemplu – Moldova ar fi cu 22,8% mai mic, apoi in regiunea Sud-Est ar fi cu 19,7% mai mic, in Muntenia cu 15,8% mai mic si in Oltenia cu 11,7% mai mic. Saracia ar fi, cu alte cuvinte, si mai crunta fara remiterile primite de romanii din aceste regiuni, care oricum apar la varf in clasamentul saraciei din UE.

Aceste regiuni se numara printre cele mai sarace din UE si din cauza nivelului scazut al investitiilor straine (alungate de starea precara a infrastructurii) si acest lucru a iesit la lumina in 2017 cand – in premiera si la nivel national, si la nivel european – suma primita din remiterile diasporei a depasit suma capitalurilor alocate in Romania de companiile straine, ca investitii directe.

Loading...

Sunt de apreciat, asadar, BENEFICIILE remiterilor, atat la nivelul gospodariilor care le primesc (prin atenuarea saraciei, care altfel nu parea a fi posibila), cat si la nivel macroeconomic, prin atenuarea decalajelor dintre regiuni. Cu ce pret, insa?

Statisticile oficiale estimeaza la cel putin 3-3,5 milioane numarul romanilor aflati acum la munca in strainatate, adica al romanilor care au diverse calificari si sunt apti si dornici de a lucra. Plecarea lor a lasat in urma, pe de-o parte, un deficit fara precedent de mana de lucru si, pe de alta parte, tot mai multe familii aproape destramate, care nu mai au alta sursa de finantare – chiar de supravietuire – decat remiterile primite.

Iar pentru ca acest exod are deja un istoric de peste 20 de ani, unele analize au observat si cateva tendinte ce se manifesta in ultima perioada. Spre exemplu, Fundatia Lufkin pentru Antreprenoriat si Migratie (FLAME) a observat, intre altele, ca volumul remitentelor scade odata cu durata sederii, dar creste si transferul mediu odata cu durata sederii. ”Daca in 2014, erau inregistrate 259 de transferuri medii, in 2015 numarul acestora a crescut la 274, apoi in 2016 la 285 si in 2017 la 300”, noteaza FLAME intr-un studiu de specialitate prezentat recent Bancii Nationale a Romaniei. De asemenea, ”valoarea remitentelor este ridicata in regiunile de dezvoltare cu cel mai scazut PIB/cap de locuitor, transferurile de bani catre aceste regiuni sustinand atenuarea deficitului economic existent in aceste zone”.

Trecand granitele, este important de observat si ce anume fac romanii plecati la munca. Prima constatare: ei au exact acele meserii care aici, in Romania zilelor noastre, sunt total deficitare – constructori (de la zidari pana la specialisti in finisaje), sudori, operatori pe masini-unelte mai mult sau mai putin automatizate, medici (!), soferi, strungari, chimisti si, desigur, agricultori. A doua constatare: cei plecati cu mai multi ani in urma au inceput sa-si intregeasca familiile – dar acolo, in tarile-gazda, nu aici, intorcandu-se in Romania. Deocamdata, autoritatile de la Bucuresti nu par a fi ingrijorate de aceasta tendinta, ca si cum depopularea devenita totala ar fi o chestiune marginala, nerelevanta in contextul triumfalist al cresterii macroeconomice.

Tot despre romanii plecati ”afara”, mai trebuie mentionat ca ei platesc acolo taxele, impozitele si mai ales contributiile sociale la care Romania (in ”oglinda”) consemneaza printre cele mai scazute rate de colectare. in tarile-gazda, bugetele publice se mentin pe linia de plutire si datorita contributiilor romanilor. in Romania, aceste bugete se indreapta imparabil catre deficite din ce in ce mai mari – nici acest lucru nu pare sa genereze preocupari pentru autoritatile de la Bucuresti, potrivit unui material din campania #roMania a cotidianului Gandul.

Dupa cum probabil se stie deja, principalele destinatii alese de romanii care emigreaza sunt Marea Britanie, Suedia, Spania, Italia, Danemarca, Germania si Austria.

”Tendinta de migratie a romanilor se incadreaza in tendinta generala de migratie in interiorul Uniunii Europene, in cadrul careia populatii din statele din sudul Europei (traditional mai sarace si cu infrastructura mai slaba) migreaza catre nordul Europei (traditional mai bogate si cu infrastructura mai buna)”, arata studiul citat. Este oarecum fireasca plecarea unor romani catre tari mai ofertante; nefireasca este, insa, plecarea atat de multor romani catre aceste tari.

in locul unor masuri concrete de atenuare a acestui exod, Bucurestiul s-a multumit sa constate beneficiile remiterilor (ultima strigare: acesti bani ar fi folositi, mai nou, pentru lansarea in afaceri a celor ramasi acasa) si… sa creeze un cadru mai strict, chiar de ”taxare”, pentru aceste remiteri. Au mai fost unele intentii anuntate in acest sens, dar care au ramas deocamdata simple declaratii politice: indemnizatii speciale de reinstalare pentru emigrantii care se intorc in tara, sprijin pentru familiile ramase acasa, unele facilitati pentru angajatorii care-i atrag in tara pe muncitorii plecati…

Romania castiga, asadar, ceva bani (3 miliarde de euro in 2017, potrivit statisticilor oficiale) de pe urma romanilor plecati la munca in strainatate, dar plateste infinit mai mult din cauza acestui exod – deficit de forta de munca si deficit de contribuabili la buget, ca sa nu mai vorbim de familiile aproape destramate sau in curs de emigrare totala. Solutiile – deocamdata nu se vad, pentru ca, deocamdata, nici nu se cauta.

loading...
loading...
Loading...
Spre TOP