Spiritualitate

Traditii si obiceiuri din Romania la intrarea in postul Nasterii Domnului

 

Credinciosii ortodocsi si greco-catolici incep astazi postul Craciunului, perioada de pregatire pentru sarbatoarea Nasterii Domnului. Crestinii care tin postul se abtin de la consumul alimentelor de origine animala si de la distractii, iar in biserici nu se oficiaza nunti.

Crestinii vor intra, vineri, pe 15 noiembrie, timp de 40 de zile in Postul Craciunului. Acest post are mai multe dezlegari la peste, ulei si vin decat cel mai aspru post, cel al Pastelui. Vechile credinte populare spun ca trebuie sa respectam o serie de obiceiuri in aceasta perioada, ca sa ne mearga bine.

De Postul Craciunului se leaga mai multe traditii si superstitii:

– Postul Craciunului  este prilej de magie pentru fetele nemaritate, care inca nu si-au gasit ursitul. Acestea trebuie sa adune cate o surcina in fiecare zi a postului, iar in Ajunul Craciunului vor fierbe crupe fara sare, pe care apoi le vor pune pe masa pentru ca, seara, venind umbra ursitorului lor, pe cahla, sa aiba ce ospata.

– O alta superstitie spune ca, dupa Lasatul Secului oalele in casa se aseaza cu gura in jos, pentru a alunga paguba sau boala.

– Vremea din postul Craciunului este, spun batranii, un indiciu pentru cum va fi vremea in primavara urmatoare. Daca vremea nu este prea aspra, se spune ca primavara va aduce multe ploi.

– In unele zone, exista obiceiul “batutul pernelor”: fetele nemaritate incearca astfel sa-si imblanzeasca soarta si sa-si gaseasca petitori. Este o vreme si a prezicerilor: daca pieptul gainii fripte pentru masa este gras, iarna va fi grea, viscolita si geroasa, iar daca este lipsit de grasime, vine iarna blanda si o vara rodnica.

Citeste si:  Ce se intampla de Lasata Secului - Traditii si obiceiuri la intrarea in Postul Craciunului

– Unul dintre obiceiurile din perioada postului este si astazi spalarea veselei cu cenusa sau lesie, ca sa nu mai aiba nicio urma de carne sau derivate ale acestor produse.

– Pe 21 noiembrie, cand se sarbatoreste Intrarea in Biserica a Maicii Domnului, se spune ca ”se deschide cerul, vorbesc vitele, le aud cei neprihaniti”. Daca in aceasta zi este senin, soare, se spune ca vara va fi secetoasa, iar daca ninge, iarna va fi grea. Se da de pomana pentru cei innecati si cei care au murit fara lumina si se arde cate o lumanare si se ung ferestrele si usile cu usturoi deoarece ”incep sa lucreze fermecatoarele”.

– Pe 29 noiembrie, in ajunul Sfantului Andrei sau ”Noaptea strigoilor” se ung usile, ferestrele cu usturoi contra strigoilor si se apara vitele cu mac si sare, nu se matura de teama lupilor si se fac ”vraji de aflarea ursitei, de noroc, de dragoste”. Se spune ca daca este luna plina si cer senin iarna va fi calduroasa iar daca sunt nori, zapada sau ploaie zapezile vor fi mari.

– Pe 30 noiembrie, de Sfantul Andrei, se mananca bucate cu usturoi, nu se piaptana, nu se pronunta numele lupului, nu se imprumuta din casa, fetele fac vraji de dragoste, se fac vraji de intors pentru obiectele furate, pierdute, se pune o grenguta de mar in apa iar daca aceasta infloreste de Sfantul Vasile anul viitor va fi roditor.

Citeste si:  Acesta este ceaiul caruia fenicienii i-au atribuit proprietati magice – Iata ce boli trateaza!

– Pe 4 decembrie, de Sfanta Varvara, nu se lucreaza in mina, nu se folosesc lucruri negre ca sa nu faca granele taciune, femeile nu tes, nu cos, nu oparesc rufe ca sa nu se taie si sa nu se imbolnaveasca copiii, nu se mananca porumb copt, fasole si dovleac ca sa nu se faca bube, copiilor li se fac cruci pe frunte si maini cu miere si dovleac sa-i apere de varsat, se fac azime cu miere care se dau de pomana, se pun crengute de pomi fructiferi in apa si se spune ca, daca infloresc pana la Florii, va fi an manos.

– Pe 6 decembrie, de Sfantul Nicolae, considerat protector al copiilor, femeilor si corabierilor, aparator de rele si facator de minuni, se spune ca daca nu a nins va fi iarna grea si lunga. Copiii primesc incaltari de iarna iar in satele Marginimii Sibiului se formeaza Ceata Junilor care isi cauta gazda si incepe repetarea colinzilor pentru Craciun.

– Pe 20 decembrie, de Ignat, nu se mai spala rufe pana dupa Boboteaza si nu se mai toarce, se taie porcii si se spune ca vederea sangelui apara de boli, aduce noroc. Pe 24 decembrie, in Ajun de Craciun, se incepe orice lucru pentru a avea spor la el peste an, nu se da din casa, se matura invers si nu se scoate gunoiul ca sa nu se duca norocul.

Citeste si:  Ce se intampla de Lasata Secului - Traditii si obiceiuri la intrarea in Postul Craciunului

Care sunt zilele de dezlegare la peste

Anul acesta, zilele cu dezlegare la peste sunt joi, 21 noiembrie (cand se sarbatoreste Intrarea in biserica a Maicii Domnului), sambata, 23 noiembrie (sarbatoarea Sfantului cuvios Antonie de la Iezerul Valcii), duminica, 24 noiembrie (Duminica a 30-a dupa Rusalii), luni, 25 noiembrie (Sfanta Mare Mucenica Ecaterina, Sfantul Mare Mucenic Mercurie), sambata, 30 noiembrie (Sfantul Apostol Andrei, ocrotitorul Romaniei), duminica, 1 decembrie (duminica a 15-a dupa Rusalii), marti, 3 decembrie (Sfantul Cuvios Gheorghe de la Cernica si Caldarusani), joi, 5 decembrie (Sfantul Cuvios Sava cel Sfintit, Sfantul Mucenic Anastasie, Sfantul Cuvios Mucenic Cosma Atonitul), vinery, 6 decembrie (Sfantul Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei), Sambata, 7 decembrie (Sfanta Mucenica Filofteia de la Curtea de Arges), duminica, 8 decembrie (Duminica a 27-a dupa Rusalii), joi, 12 decembrie (Sfantul Ierarh Spiridon, Episcopul Trimitundei, Sfantul Mucenic Sinet, Sfantul Ierarh Alexandru, arhiepiscopul Ierusalimului), sambata, 14 decembrie (Sfintii Mucenici Tirs, Calinic, Filimon si Apolonie), duminica, 15 decembrie (Duminica a 28-a dupa Rusalii).

Pe 24 decembrie, in Ajunul Craciunului, se tine post negru.

Sursa: dcnews.ro

 

loading...
loading...
Spre TOP