Spiritualitate

Toti oamenii din Romania trebuie sa stie asta despre Saptamana Mare: Semnificatii, traditii si superstitii

Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor este ultima saptamana a Postului Pastilor, de la Sambata lui Lazar pana in Ziua de Pasti. In aceasta saptamana se fac slujbe bisericesti pentru pomenirea ultimelor zile ale lui Hristos pe pamant inainte de rastignire si invierea Lui. Slujbele Utreniei din Saptamana Mare se savarsesc seara, sub forma de Denie, conform obiceiului stravechi potrivit caruia ziua incepe la apusul soarelui si se termina la apusul zilei urmatoare.

Prima zi din Saptamana Mare incepe cu Vecernia de sambata seara in memoria Intrarii Domnului in Ierusalim (Duminica Floriilor).

Lunea cea Mare

Din aceasta zi incep Sfintele Patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos. Iosif cel prefrumos – fiul cel mai mic al patriarhului Iacov, nascut din Rahila – este icoana a lui Hristos, pentru ca, asemenea lui, si Domnul nostru a fost invidiat de iudei, a fost vandut de ucenicul sau cu treizeci de arginti, a fost inchis in groapa intunecoasa a mormantului. Sculandu-Se de acolo prin El insusi, imparateste peste Egipt, adica peste tot pacatul, il invinge cu putere si, ca un iubitor de oameni, ne rascumpara prin darea hranei celei de taina, dandu-Se pe El insusi pentru noi si ne hraneste cu paine cereasca.

Tot in aceeasi zi facem pomenire de smochinul cel neroditor care s-a uscat prin blestemul Domnului (Matei 21, 17-19). Ca sa convinga poporul nerecunoscator ca are putere indestulatoare si spre a pedepsi, ca un Bun nu vrea sa-si arate puterea Sa de a pedepsi fata de om, ci fata de ceva care are o fire neinsufletita si nesimtitoare.

Istoria smochinului a fost asezata aici spre a indemna la umilinta, dupa cum istoria lui Iosif a fost asezata spre a ne infatisa pe Hristos. Fiecare suflet lipsit de orice roada duhovniceasca este un smochin. Daca Domnul nu gaseste in el odihna, a doua zi, adica dupa viata aceasta de acum, il usuca prin blestem si-l trimite in focul vesnic.

Martea cea Mare

Aceasta zi ne pregateste pentru intrarea in camara Mantuitorului, cu doua parabole strict eshatologice – parabola celor zece fecioare (Matei 25, 1-13) si parabola talantilor (Matei 25, 14-30; Luca 19, 12-27).

Cand Domnul se suia la Ierusalim si se ducea la Patima, a spus ucenicilor Sai si aceste doua parabole, pentru ca nu cumva cineva traind in feciorie sa nu se ingrijeasca si de celelalte virtuti si mai ales de milostenie, prin care se vadeste stralucirea fecioriei.

Pe cinci dintre fecioare le numeste intelepte caci impreuna cu fecioria au avut si minunatul si imbelsugatul undelemn al milostivirii. Pe celelalte cinci le numeste nebune pentru ca, desi si ele aveau virtutea fecioriei, nu aveau in aceeasi masura milostenie. Pe cand se scurgea noaptea acestei vieti au adormit toate fecioarele, adica au murit. Cu adevarat moartea se numeste somn. Pe cand dormeau ele, strigat mare s-a facut la miezul noptii; cele care au avut undelemn din belsug au intrat cu mirele la deschiderea usilor, iar cele nebune, pentru ca nu aveau undelemn din destul il cautau dupa ce s-au sculat din somn.

Pentru aceasta deci, au randuit dumnezeiestii Parinti pilda celor zece fecioare, impreuna cu cea a talantilor, ca sa ne indemne sa veghem necontenit si sa fim gata sa iesim in intampinarea adevaratului Mire prin fapte bune, dar mai cu seama prin milostenie, pentru ca nestiuta este ziua si ceasul sfarsitului vietii.

Citeste si:  Crucile si minunile de la Dervent - Mii de oameni din Romania au fost vindecati sufleteste si trupeste

Daca vom savarsi o singura virtute, cea mai mare chiar, si nu ne vom ingriji de celelalte, si mai cu seama de milostenie, nu vom intra cu Hristos in odihna vesnica, ci vom fi intorsi rusinati. Si intr-adevar nu-i lucru mai rusinos ca fecioria sa fie biruita de bani.

Miercurea cea Mare

In aceasta zi, se face pomenire de femeia cea pacatoasa (Matei 25, 17-13; Luca 7, 37-50), care a uns cu mir pe Domnul pentru ca lucrul acesta s-a intamplat putin inainte de mantuitoarea patima.

Cand Iisus s-a suit in Ierusalim si era in casa lui Simon cel lepros, o femeie pacatoasa s-a apropiat de El si a turnat pe capul Lui acel mir de mare pret. Pomenirea ei s-a pus in acea zi pentru ca, dupa cuvantul Mantuitorului, sa se predice pretutindeni si tuturor fapta ei cea cu multa caldura. Ce-a indemnat-o oare la asta? Dragostea pe care ea a vazut ca o are Hristos pentru toti, dar mai cu seama faptul de acum, cand L-a vazut ca intra in casa unui lepros. Se gandea deci femeia ca ii va vindeca boala dupa cum l-a vindecat si pe acela. Si intr-adevar Hristos a tamaduit-o dandu-i iertare de pacate.

Joia Cinei celei de Taina

Patru lucruri mai praznuim in aceasta zi: spalarea picioarelor, Cina cea de taina, Rugaciunea din gradina Ghetsimani si vanzarea si prinderea Domnului.

Inainte de a incepe Cina, Hristos S-a sculat, Si-a dezbracat hainele si El singur a spalat picioarele tuturor. Prin aceasta a vrut sa il faca pe Iuda sa se rusineze, iar celorlalti sa le aduca aminte sa nu umble dupa intaietati: “Cel care vrea sa fie intaiul sa fie slujitorul tuturor” (Marcu 9, 35), dandu-Se El insusi pilda. La sfarsitul mesei aduce vorba si despre vanzarea Lui. Dupa putin timp, luand painea a zis: “Luati, mancati”; la fel si paharul, zicand: “Beti dintru acesta toti, acesta este Sangele Meu, al Legii celei Noi. Aceasta sa o faceti intru pomenirea Mea” (Matei 26, 26-28).

Dupa aceea, aratandu-Se om, spune ucenicilor: “Intristat este sufletul meu pana la moarte” (Matei 26, 38) si S-a rugat in Gradina Ghetsimani cu sudoare de sange (Luca 22, 44). Iuda cunostea locul si, luand cativa soldati, a venit sa-L prinda. A fost prins si dus la Ana, la Caiafa, si in cele din urma la Pilat. Acum Petru se va lepada de trei ori de Hristos, tagaduind ca-L cunoaste.

Pentru a ne reaminti de toate acestea, seara se scoate in mijlocul bisericii Sfanta Cruce.

Vinerea Patimilor

In aceasta zi, se pomenesc sfintele si mantuitoarele si infricosatoarele Patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos pe care le-a primit de bunavoie pentru noi. Se mai face inca pomenire de marturisirea mantuitoare facuta de talharul recunoscator care a fost impreuna cu El.

Citeste si:  Crucile si minunile de la Dervent - Mii de oameni din Romania au fost vindecati sufleteste si trupeste

Biserica numeste Patimile Domnului: sfinte – pentru ca Cel ce le-a rabdat este Sfantul Sfintilor, sfintenia insasi; mantuitoare – pentru ca ele sunt pretul cu care Domnul a rascumparat neamul omenesc din robia pacatului; infricosatoare pentru ca nu poate fi ceva mai infricosator decat ocara pe care Facatorul a rabdat-o de la faptura Sa.

In aceasta zi nu se savarseste Liturghia pentru ca insusi Mielul lui Dumnezeu este jertfit acum; este vreme de post total, pentru ca Mirele s-a luat de la noi. (Matei 9, 15). Se fac numai ceasurile imparatesti care ne pun inainte nemarginita smerenie a Domnului, Crucea cea datatoare de viata si credinta talharului.

Seara savarsim denia prohodului Domnului, care este ultima treapta a tanguirii pentru Hristos, inainte de Invierea Sa. Se inconjoara de trei ori biserica cu Sfantul Epitaf – semn al celor trei zile petrecute in mormant.

Sambata Mare

In aceasta sfanta zi, praznuim ingroparea dumnezeiasca a Mantuitorului nostru Iisus Hristos si pogorarea in iad, prin care neamul nostru, fiind chemat din stricaciune, a fost mutat spre viata vesnica.

Cuvantul lui Dumnezeu a stat cu trupul in mormant iar cu sufletul lui curat si dumnezeiesc Se pogoara in iad. Sufletul a fost despartit prin moarte de trup si l-a dat in mainile Tatalui. Si-a dat si propriul Sau sange, pret de rascumparare pentru noi. Trupul Domnului a suferit si despartirea sufletului de trup, dar nicidecum stricaciunea in intelesul unei putreziri a trupului.

Dupa-amiaza savarsim Liturghia Sfantului Vasile unita cu vecernia. (Sursa: Pr. Sabin Voda).

Invierea Domnului

Ajunsi in ziua Sfintei Invieri, Biserica ne cere: „In Ziua Invierii sa ne luminam cu praznuirea si unii pe altii sa ne imbratisam, si sa le zicem frati si celor ce ne urasc pe noi si asa sa strigam: Hristos a inviat din morti cu moartea pe moarte calcand si celor din morminte viata daruindu-le”. Sa luam aminte la cum petrecem aceste zile, ca la finalul lor sa avem putere sa raspundem chemarilor Sfantului Ioan Gura de Aur: „Toti sa va ospatati din ospatul credintei, toti sa luati bogatia bunatatii. Nimeni sa nu planga pentru saracie, ca s-a aratat imparatia cea de obste, nimeni sa nu se tanguiasca pentru pacate ca iertare din mormant a rasarit. Nimeni sa nu se teama de moarte ca ne-a izbavit pe noi moartea Mantuitorului. A stins-o pe ea Cel ce a fost tinut de aceea, pradat-a iadul Cel ce s-a pogorat la iad. Si aceasta mai inainte apucand Isaia a strigat: Iadul, zice, s-a amarat intampinandu-Te pe Tine jos, s-a amarat ca s-a stricat, s-a amarat ca s-a batjocorit, s-a amarat ca s-a omorat, s-a amarat ca s-a legat. A luat trup si de Dumnezeu s-a lovit, a luat pamant si s-a intampinat cu cerul, a luat ce a vazut si a cazut intru ce n-a vazut. Unde-ti este moarte boldul? Unde-ti este iadule biruinta? Inviat-a Hristos si tu te-ai surpat. Inviat-a Hristos si au cazut dracii. Inviat-a Hristos si se bucura ingerii. Inviat-a Hristos si viata vietuieste. Inviat-a Hristos si nici un mort nu este in mormant. Ca Hristos inviind din morti incepatura celor adormiti S-a facut. A aceluia este slava si staptnirea in vecii vecilor. Amin”.

Citeste si:  Crucile si minunile de la Dervent - Mii de oameni din Romania au fost vindecati sufleteste si trupeste

Obiceiuri si superstitii din Saptamana Mare

– se face curatenie in gospodarii, se matura curtile, se curata gunoaiele, se repara gardurile, se adancesc santurile si se curata de namol.

– in Lunea Mare se scoate totul la aerisit, se varuiesc casele, se repara mobilierul si se spala

– pana in miercurea mare este permisa munca la camp. Apoi barbatii trebuie sa-si ajute nevestele la treburile gospodaresti.

– in Joia Mare se duc la biserica colabi, prescuri, vin, miere de albine pentru a fi sfintite si impartite apoi pentru sufletul mortilor. In noaptea ce premerge Joia Mare se deschid mormintele si sufletele celor morti se intorc la casele lor. Se aprind focuri prin curti, in fata casei sau in cimitire pentru incalzirea sufletelor. Spre deosebire de focurile de Mucenici sau Sanziene, aceste focuri se fac din plante “magice” – alun, tei, bozi -, focurile in inconjoara cu agheasma si tamaie si se puneau scaune pentru mortii care aveau sa vina. In Joia Mare se fac pasca, cozonacii, se vopsesc ouale. Cojile de oua folosite la cozonaci si pasca nu se arunca, se pastrau si se arunca in Sambata Mare pe apa curgatoare, pentru a pazi gainile si puii de ulii. In Joia Mare nu trebuie sa dormi dupa-amiaza pentru ca vei fi lenes tot anul. In Joia Mare se impartasesc toti aceia care au tinut post.

– in Vinerea Mare se tine post negru in amintirea Rastignirii lui Iisus. In Vinerea Mare nu se fac copturi. In dimineata de Vineri Mare, inainte de rasarit, oamenii alergau desculti prin roua sau se scaldau in apa curgatoare pentru a fi sanatosi tot anul. In Vinerea Mare nu se mananca urzici, nu se foloseste otet pentru ca pe Cruce, Iisus a fost batut cu urzici, iar buzele au fost udate cu otet. In Vinerea Mare se opreste lucrul, nu se spala, nu se coase, nu se sacrifica pasari sau animale. In unele zone se da cu tamaie in jurul copacilor si caselor pentru a le feri de daunatori, boli, traznet si animale salbatice. Daca ploua in Vinerea Mare se spune ca va fi an manos. In Vinerea Mare fetele nemaritate fac vraji de dragoste pentru a fi cerute de nevasta. In Vinerea Mare nu se savarseste Liturghie, iar mortii nu se ingroapa decat cu batai de toaca.

– in Sambata Mare femeile pregatesc majoritatea mancarurilor si fac ultimele retusuri pentru hainele cele noi ce vor fi purtate in zilele de Pasti. Se sacrifica mieii.

– de Pasti se spune ca femeile trebuie sa aiba macar o camasa noua, iar barbatii macar o palarie.

– incepand de luni si pana sambata se imbraca haine de doliu. In ziua de Invinere se schimba hainele cu altele noi, albe.

– ouale de Pasti apara de ghinioane, iar coaja lor, ingropata in pamant, apara vitele de deochi. Fetele nemaritate daca pastreaza cojile grabesc casatoria.

Sursa: crestinortodox.ro

loading...
loading...
Spre TOP