Stiri

Solstitiul de iarna 2016! Ce se intampla pe cer in cea mai lunga noapte din an!

In 2016, Solstitiul de iarna are loc la 21 decembrie, la 21 h 44 m, noaptea in care este atins si apogeul ploii de meteori Urside.

Urside, un curent de meteori minor, produce intre 5 si 10 meteori pe ora, care sunt rezultatul particulelor de praf lasate de cometa Tuttle, descoperita pentru prima data in 1790. Ploaia de stele are loc in perioada 17-25 decembrie. Ultimul curent meteoric al anului, Urside atinge maximul, in 2016, in noaptea dintre 21/22 decembrie, continuand pana spre dimineata, potrivit calendarului astronomic publicat pe site-ul The Sky. Uneori se produc adevarate eruptii cu pana la 100 de meteori pe ora. Cei pasionati de astfel de evenimente au sanse mai mari de vizionare din locuri intunecate, departe de luminile orasului.

Solstitiu inseamna “soare nemiscat” si marcheaza prima zi a iernii astronomice in emisfera nordica, cea mai scurta zi si cea mai lunga noapte a anului in emisfera nordica. Acest eveniment astronomic este legat de miscarea anuala aparenta a Soarelui pe sfera cereasca, ce reprezinta consecinta miscarii reale a Pamantului in jurul Soarelui. in emisfera sudica a Pamantului, fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcand inceputul verii astronomice.

La trecerea meridianului, Soarele se ridica deasupra orizontului la unghiul maxim, iar intervalul diurn are durata maxima, potrivit Observatorului Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”, scrie Agerpres.

Cea mai veche referinta scrisa despre o sarbatoare ce marca reintoarcerea Soarelui (solstitiu) a fost gasita in antichitate, in Mesopotamia. Sarbatoarea, care tinea 12 zile, avea drept scop sa-l ajute pe zeul Marduk sa imblanzeasca monstrii haosului pentru inca un an.

Solstitiului ii sunt dedicate sute de structuri megalitice in toata Europa, in cele doua Americi, Asia si Orientul Mijlociu. Chiar si popoarele care respectau calendarul lunar marcau intr-un fel sau altul cele doua solstitii.

in Europa, astfel de constructii din piatra pentru masurarea pozitiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, in Anglia, si la Newgrange, in Irlanda. Potrivit cercetatorilor, pietrele de la Stonehenge dateaza cu aproximatie din 2050 i.Hr. si se presupune ca au fost pozitionate astfel incat lumina Soarelui la apus, la data solstitiului de iarna, sa cada intr-un anume fel.

Obiceiurile romanesti din preajma solstitiului de iarna pastreaza amintirea jertfirii violente a zeului adorat, prin substituirea acestuia cu arborele sacru, bradul sau stejarul, taiat si incinerat simbolic in noaptea de Craciun, cu taurul, reprezentat de o masca, Capra, Brezaia, turca sau Borita, care, dupa ce insoteste unele cete de colindatori, este omorat simbolic si, mai ales, cu porcul, reprezentare neolitica a spiritului graului, sacrificat ritual la Ignatul Porcilor (20 decembrie).

Pentru pagani, aceasta era noaptea in care Marea Zeita dadea nastere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Romanii ii sarbatoreau in aceasta zi pe Saturn, zeul recoltelor, si pe Mithras, zeul luminii, potrivit volumului ”Zile si mituri — calendarul taranului roman”, de Ion Ghinoiu.

loading...
loading...
Spre TOP