Stiri Romania

Secretele marelui baraj din Retezat au iesit la iveala dupa 40 de ani! Vezi ce au descoperit americanii!

Marele baraj din Retezat a fost unul dintre cele mai importante proiecte energetice realizate in comunism. Statul roman a cerut un imprumut de 50 de milioane de dolari Bancii Mondiale pentru a finanta investitia estimata la 250 de milioane de dolari, insa in notele secrete ale unor oficiali americani, proiectul era prezentat ca fiind unul extrem de daunator pentru mediu.

Note secrete ale oficialilor americani din Romania anilor 1970, publicate de Wikileaks.org, ofera detalii mai putin cunoscute despre unul dintre cele mai importante proiecte hidroenergetice din comunism: crearea Lacului de acumulare Gura Apelor si a amenajarior hidrografice de pe Raul Mare – Retezat. Proiectul de 250 de milioane de dolari urma sa transforme ultimul rau salbatic si sa produca mari schimbari in Parcul National Retezat. Pentru realizarea proiectului demarat in 1975, statul roman a cerut un ajutor de 50 de milioane de dolari de la Banca Internationala de Reconstructie si Dezvoltare. imprumutul pe 20 de ani, plus cinci ani de gratie, a fost conditionat si de impactul de mediu pe care urma sa il aiba marele proiect.

Cu un an inaintea negocierii imprumutului pe care Guvernul Romaniei Socialiste urma sa il faca la Banca Internationala de Reconstructie si Dezvoltare, oficialii americani din Ambasada SUA atrageau atentia, in note informative secrete, asupra faptului ca proiectul din Retezat va dauna mediului. „Departamentul si Banca Mondiala ar trebui sa fie constiente ca proiectul hidroelectric de pe Raul Mare va afecta una dintre putinele arii naturale relativ neatinse din Carpati, inclusiv o zona a rezervatiei stiintifice a Parcului National Retezat, care apartine Academiei Romane. Efectul va fi cel de distrugere a unei zone mari in care se afla paduri virgine de fagi si de molid, populate de ursi, cerbi, lupi, de plante nice. Importanta sitului este cunoscuta in intreaga Europa. Impactul asupra mediului va fi cu mult mai mare decat beneficiile modestului castig al Kilovatilor sau controlul marginal al inundatiilor. Dezirabilitatea acestui proiect a fost contestata de cativa scriitori activisti si oameni de stiinta, din spatele scenei si in cercuri restranse, care deplang pierderea potentialului stiintific. Departamentul doreste sa ofere aceste informatii Bancii Internationale de Reconstructie si Dezvoltare, pentru a le lua in considerare, in privinta acordarii imprumutului”, se arata intr-o telegrama din 23 septembrie 1975, trimisa de oficialii americani catre Departamentul de Stat al USA, publicata pe wikileaks.org, scrie Adevarul.

Citeste si:  Avertizare meteorologică! Vezi cum va fi vremea în România în prima jumătate a lunii octombrie!

In primavara anului 1976, autoritatile din Romania Socialista ii asigurau pe reprezentantii Bancii Mondiale ca impactul asupra mediului va fi minim, iar proiectul de dezvoltare pe plan hidroenergetic este extrem de important. O alta telegrama confidentiala a oficialilor americani din ambasada, datata in 26 aprilie 1976, cu titlul „Impactul asupra mediului al proiectului Hidro Raul Mare”, atragea din nou atentia asupra controverselor proiectului.

„Consiliul director al Bancii Internationale de Reconstructie si Dezvoltare va lua in scurt timp o decizie asupra finantarii proiectului Raul Mare. Proiectul ridica, cel putin in mintea noastra, cateva probleme importante privind politica, procedura si etica la consideratiile Bancii. Aprobarea proiectului va fi in acord cu politica Statelor Unite de a sustine independenta si viabilitatea economica a Romaniei. Noi suntem de acord cu aprobarea proiectelor de catre BIRD in cazul Romaniei, ca regula generala. Dar studiile privind impactul asupra mediului in acest caz este, in aparenta, fraudulos si nascocit. Spunem <<in aparenta>>, pentru ca o cerere pe care am trimis-o in decembrie cu privire la textul studiului am esuat in a o obtine”, se arata in documentul publicat pe Wikileaks, la patru decenii de la redactarea sa. Argumentele oficialilor americani se bazau pe observatii personale si din discutii cu localnicii si cu oficialii, precum si cu reprezentantii unor organizatii de mediu. „Impactul proiectului de pe Raul Mare va fi de distrugere a ceea ce este poate ultimul rau salbatic al Romaniei si un rezervatia stiintifica – sanctuar din inima Parcului National Retezat. Prin <> intelegem transformarea Raului Mare, o data salbatic, intr-o baltoaca a carei apa se deverseaza printr-o conducta imensa, plus cicatrizarea padurilor din vale si a tinutului prin activitati de constructii. O problema centrala tine de proceduri. Daca BIRD va lua in considerare impactul asupra mediului, va fi pregatita sa accepte o inselaciune a autoritatilor romane care au interesul sa ignore sau sa minimalizeze distrugerea mediului?”, se arata in telegrama confidentiala.

Citeste si:  Secretarul Departamentului de Stat al SUA, Rex Tillerson, scurta escala in Romania!

In primavara anului 1976, statul roman prin Banca de Investitii si Banca Internationala de Reconstructie si Dezvoltare semnau acordul privind imprumutul de 50 de milioane de dolari, pentru finantarea investitiei.

Potrivit documentelor publicate de Banca Mondiala, proiectul hidroenergetic Raul Mare – Retezat a fost initiat la sfarsitul anului 1974, iar in primele luni ale anului 1976, o delegatie a Bancii Romaniei a inceput negocierile cu Banca Mondiala, la Washington. Costurile totale ale proiectului erau estimate la echivalentul a 250 de milioane de dolari, iar imprumutul propus Bancii Mondiale era de 50 de milioane de dolari, fiind garantat de Guvern. Proiectul urma sa fie finalizat in 1983, potrivit raportului Bancii Mondiale. „Guvernul a acordat atentie minimalizarii efectelor negative ale proiectului asupra mediului. Proiectul este adiacent unui parc national care include o rezervatie stiintifica. Ca rezultat al recomandarilor unui studiu detaliat al Guvernului pe aceasta tema, tunelul de aductiune a fost relocat de pe partea dreapta a raului pe partea stanga, pentru a evita efectele negative asupra parcului national. Un alt tunel, secundar, va fi excavat in afara zonei rezervatiei stiintifice, iar drumurile de acces vor fi aranjate astfel incat sa cauzeze tulburari minime. Captarea de apa prin tunelul secundar a fost restrictionata in conformitate cu recomandãrile ecologice, din studiu. Misiunea de evaluare considera ca aceste masuri sunt adecvate”, se arata in documentele acordului. Printre conditiile privind protejarea mediului, pe care statul roman urma sa le indeplineasca in timpul lucarilor, se numarau: dublarea numarului de padurari si paznici de vanatoare; afise de propaganda cu atentionari referitoare la interzicerea distrugerii vegetatiei; lemnele necesare constructiei trebuiau luate din locul viitorului lac de acumulare, unde padurea era defrisata; un grup de biologi trebuiau sa cerceteze terenul viitorului lac si sa extraga plantele care puteau creste si in afara acestei zone pentru a fi replantate; la secarea unor rauri, pestii trebuiau colectati si transferati in lac; animalele care nu puteau iesi din zona viitorului lac unde aveau loc lucrari trebuiau luate de zoologi si relocate; baracile muncitorilor trebuiau construite in afara Parcului National Retezat; trebuiau sa fie selectate cele mai putin zgomotoase metode de lucru; trebuia sa fie minimalizata folosirea de explozibili. Barajul Gura Apelor a fost inaugurat in 16 aprilie 1986, dupa 11 ani in care s-a muncit la constructia lui. Zeci de kilometri de galerii au fost sapati in munte pentru a devia cursul paraielor din Retezat spre lacul de acumulare. La acea vreme, Gura Apelor era considerat cel mai mare baraj de aroncamente si miez de argila din Europa. Pentru mai bine de un deceniu, mii de mineri si constructori au fost implicati in cel mai mare proiect hidroenergetic realizat in istoria judetului Hunedoara: constructia Barajului Gura Apelor, din Masivul Retezat.

Citeste si:  Jocul mortal "Balena Albastra" se extinde in Romania! Mai multi copii s-au taiat pe maini!

Barajul Gura Apelor (sau Gura Apei) a fost construit la marginea Parcului National Retezat, la capatul unui drum de 40 de kilometri ce porneste din Hateg si se afunda in munte. in vremea inaugurarii lui, in 16 aprilie 1986, era cel mai mare baraj de anrocamente (bolovani) si argila din Europa, iar potrivit reprezentantilor Hidroconstructia, dimensiunile intregului baraj le intrec de trei ori pe cele ale piramidei lui Keops.

loading...
loading...
Spre TOP