Stiri Romania

Povestea primei femei avocat din Europa! Romanca Sarmiza Bilcescu a fost prima din lume cu un doctorat in Drept!

Se implinesc 150 ani de la nasterea Sarmizei Bilcescu, cea care avea sa devina prima femeie avocat din Europa si prima din lume cu un doctorat in Drept, o profesie care, pana la acel moment era considerata rezervata exclusiv barbatilor.

Sarmiza Bilcescu s-a nascut la Bucuresti, la 25 aprilie 1867, tatal ei fiind Dumitru Bilcescu, seful Controlului Finantelor la acea vreme si bun prieten al familiei Bratianu, iar mama sa, Maria Bilcescu.

Cea care a fost botezata dupa numele Sarmisegetuza si era alintata „Miza”, avea sa manifeste, in copilarie, apucaturi baietesti, luadu-se mai mereu la tranta cu baietii lui Bratianu, primind si porecla de „Voinica”.

Pana la varsta de sapte ani a studiat acasa cu dascalul Paun, iar apoi a frecventat cursurile Colegiului „Sf. Sava“ din Capitala.

in 1884 a obtinut diploma de Bacalaureat, apoi, dupa ce si-a dorit sa acceada la cursurile Facultatii de Litere de la Paris, beneficiind de sustinerea neconditionata a parintilor, se decide sa se inscrie la cursurile Facultatii de Drept de la Sorbona.

Acest fapt era unul cel putin inedit in epoca, ea fiind prima fata care participa la cursurile cu profil juridic, spre admiratia colegilor ei baieti, insa un lucru care nu a fost vazut cu ochi buni de catre profesorii de la Sorbona. Ba chiar, la unul dintre primele cursuri, Sarmiza a fost pur si simplu data afara de profesorul Paul Sonday, care a zbierat: „Fara femei!… stiinta se face intre barbati!“. Apoi, dupa cateva luni de cursuri, portarul facultatii i-a interzis accesul in facultate. in pofida acestor obstacole, romanca nu a cedat nicio clipa, fiind insa extrem de hotarata sa darme acest tabu, si a afirmat neincetat ca dreptul la educatie al unei femei nu poate fi ingradit, declarand: „intr-o tara in care chiar si pe usile inchisorilor sta scris: «Libertate, Egalitate, Fraternitate», nu puteti impiedica o femeie sa se instruiasca, doar pentru ca este femeie !“.

Citeste si:  Perchezitii de amploare in dosarul mitei pentru certificatele de revolutionar! Secretarul de stat Adrian Sanda, ridicat de procurori!

Dupa primul ei an de studii, din multimea de profesori care nu erau favorabili prezentei Sarmizei la cursurile de Drept, se distinge atitudinea profesorului ei de Drept Civil, Colmet De Santerre, care, dovedind un comportament exemplar, adresandu-se studentilor, le multumeste pentru ca au acceptat-o printre ei pe studenta romanca.

Sustinuta puternic si de mama ei, care i-a stat alaturi in toti cei cinci ani de facultate si-a luat toate examenele cu brio, obtinand, in 1887, licenta in stiinte juridice, iar la 12 iunie 1890 a intrat in istorie, devenind prima femeie din lume care, dupa ce si-a sustinut teza de doctorat la Facultatea de Drept, a obtinut titlul academic de doctor in Drept al Universitatii din Sorbona, cu teza „Despre conditiunea legala a mamei in dreptul roman si francez“, un document care a promovat ideea egalitatii femeii cu barbatul in casnicie si in privinta drepturilor asupra copilului.

Aprecierile finale ale profesorilor sai sunt elocvente: „Neobosita, demna de toata lauda si cu un comportament ireprosabil“.

A revenit apoi in Romania, solicitand inscrierea in Baroul Ilfov, care la acea vreme cuprindea si Bucurestiul – si, implicit dreptul de a profesa. Era prima cerere de accedere in organizatia avocatilor venita din partea unei femei, si, desi initial conducatorii profesiei nu a stiut cum sa o interpreteze – in contextul in care la acea vreme dictonul de baza era „inteligenta unei femei este frumusetea sa” -, in cele din urma au hotarat: „Nu este cu putinta de a impiedica petitionara de a fi inscrisa ca avocat“, o decizie care a facut inconjurul lumii si a starnit admiratie. Trebuie mentionat ca sprijinul cel mai mare a fost acordat de faimosul avocat si om politic Take Ionescu, acceptarea ei in barou fiind posibila si prin ajutorul oferit de onorabilul jurist Constantin Dissescu.

Citeste si:  Eliza Casapopol, tanara de la Oxford, aleasa cea buna studenta din Romania in Europa!

Surprinzator, poate, desi avea in fata o cariera plina de o potentiala stralucire, Sarmiza Bilcescu a ales sa nu pledeze niciodata la bara. Fiindca mentalitatile erau greu de schimbat, ea era mai mereu ocolita de clienti, astfel ca ea intelege imediat ca nu va putea profesa.

A urmat, in schimb, o cariera dedicata vietii de familie, luptei pentru drepturile femeilor si mai ales actelor de caritate.

La 18 martie 1894 infiinteaza Societatea Domnisoarelor Romane, avand drept scop unitatea culturala a romanilor, apoi face parte din juriul general al Expozitiei Cooperatorilor din tara, expozitie patronata de Altetele Regale.

in anul 1897, se casatoreste cu inginerul Constantin Alimanisteanu, considerat „cel mai distins inginer de mine” iar, mai apoi, avea sa devina prietena reginei Maria, careia i-a predat lectii de limba romana si alaturi de care a sustinut concerte de pian.

in anul 1898, Sarmiza Bilcescu – Alimanisteanu devine mama unui baietel, pe nume Dumitru, pe care l-a adorat si in jurul caruia s-a construit intreaga sa viata, o dragoste invatata de la mama sa, care la randul ei si-a sprijinit fiica cu o dragoste nemarginita.

Interesant este faptul ca, in anul 1901, s-a inregistrat a doua cerere de admitere intr-un barou din Romania din partea unei femei, tot in Baroul Ilfov, insa solicitarea Elenei Popovici, a fost respinsa.

Bilcescu a militat pentru infiintarea de centre pentru lucrul costumelor nationale, „ateliere de cusatorie”, mai cu seama in mediul rural, dovedind un patriotism iesit din comun. Elocvent in acest sens este faptul ca ea trimitea costume nationale unor doamne importante din afara granitelor tarii sau tablouri ce contineau imagini din tara, toate acestea ajutand la crearea unei bune imagini a Romaniei. Sarmiza Bilcescu avea insa sa fie sustinuta in actiunile sale si de sotul ei, la randu-i un mare patriot, care din nefericire, se stinge din viata in anul 1911.

Citeste si:  Klaus Iohannis va participa la un exercitiu multinational in Brasov, cu peste 25.000 de militari si 2.000 de vehicule armate!

in anul 1913 a creat Consiliul Superior al Industriei casnice, un organism menit sa puna in valoare importanta si frumusetea indeletnicirilor si traditiilor din mediul rural. Sarmiza Bilcescu isi petrecea cateva luni pe an la Cascioarele de Calarasi – fiind extrem de apreciata pentru sprijinul acordat pentru viata de zi cu zi a taranilor -, dar, in egala masura, se implica si in multe proecte din Muscel, loc in care era la fel de iubita pentru contributia la viata comunitatii.

Ea a fost insa de un real sprijin si pentru studenti, implicandu-se in infiintarea de camine si cantine pentru acestia, mai ales pentru studentii de la Drept, insa a avut o contributie importanta si in proiecte de sprijin al educatiei pentru copii, in general.

A fost Presedinta Federatiei Femeilor Universitare, a intrat chiar si in politica candidand, in anii ’30, pe listele Partidului National Liberal, a fost membra in comitetele de patronare ale mai multor baluri cu scopuri de binefacere. Pentru sprijinul acordat celor din jur si pentru nenumaratele acte de caritate, a fost supranumita „mama celor necajiti si lipsiti, sprijinul studentimii“.

in anul 1935, a iesit din viata publica si s-a retras la Romanesti-Muscel, unde a trecut la cele vesnice la 26 august 1935. Sarmiza Bilcescu a fost inmormantata in costum popular national si a lasat prin testament suma de 25 de milioane de lei, pentru construirea cladirii Palatului Industriei Casnice.

Sursa: RADOR

loading...
loading...
Spre TOP