Stiri Romania

Povestea neromantata a ospitalitatii romanilor cu paine si sare! Misterul traditiei a iesit la iveala!

Potrivit istoricilor, primele marturii ale acestei forme ritualice de ospitalitate sunt precrestine, iar oferirea painii (la inceput erau boabe de grau) si sarii era un semn acceptare fata de cel care venea in casa sau in tinutul cuiva. Painea si sarea dau insa o sumedenie de alte credinte si obiceiuri.

Orice eveniment – oficial sau nu – care presupune primirea unor oaspeti incep, la romani, cu intampinarea acestora cu paine si cu sare. Desi ritualul este repetat, aproape mecanic, la toate nivelurile administratiei (si, mai nou, si in turism), putina lume stie care sunt originile extraordinare ale obiceiului.

Evident, nu poti sa te intrebi cum a ajuns suprem gest de ospitalitate oferirea a doua alimente simple precum painea si sarea. De ce nu lapte si miere? Sau branza si vin? Sau orice altceva? Potrivit istoricilor, primele marturii ale acestei forme ritualice de ospitalitate sunt precrestine, iar oferirea painii (la inceput se ofereau boabe de grau) si sarii era un semn de bunavointa si de acceptare fata de cel care venea in casa sau in tinutul cuiva. Painea (graul) simboliza bogatia campului, iar sarea era adevaratul aurantichitatii, fiind, vreme de milenii, cel mai scump produs de comert, scrie Adevarul.

Descoperim obiceiuri asemanatoare in atmosfera imediat pre-crestina a lumii romane pagane si a celei iudaice monoteiste. Istoria folosirii painii ca element al comuniunii, al impreuna-trairii, se adanceste in timp. Astfel, gasim practica binecuvantarii si frangerii painii in iudaismul secolelor dinainte de Hristos, dar si in lumea romana, la adunarile ce purtau numele Symposium.

In traditia crestin-ortodoxa, painea este simbolul vietii, pe care omul i-o ofera lui Dumnezeu. Aceste valente sacre s-au transmis, de altfel, si in traditia populara, care a impletit cutumele vechi cu invatatura crestina.

Detalii extrem de interesante cu privire la traditia painii si sarii regasim in lucrarea „Superstitiile poporului roman”, publicata acum aproape un secol de catre profesorul Gh.F.Ciausanu. Acesta povesteste despre o veche formula de juramant pe paine si sare provenind din secolul al XVIII-lea si consemnata de anuarul unui liceu din Brasov (sursa: prof.N.Sulica) sub denumirea „Formula Jurandi Valacika”. Formula, de inspiratie bogomilica (o religie est-europeana destul de controversata, care semana destul de mult, in unele aspecte legate de ritualurile secrete, cu francmasoneria), este foarte putin cunoscuta in spatiul romanesc, iar semnificatiile ei raman in mare parte un mister si in zilele noastre.

Citeste si:  Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Eroilor: Va indemn sa ne inclinam fruntile in semn de recunostinta eroilor cunoscuti sau anonimi ai neamului!

„Ase sa tye ajutye Dumnyezau tatu, fiu, duhu sfant un Dumnyezau aghyevarat, sfanta Maria, patru posturi, intr-un an, trii zale in saptamana, crucea si biserica, pita si sarea, cumenycatura de la moarte, sfanta ruga ispasenya sufletului, toti doisprezece Ilie si Pavel apostoli, afurisenyea sufletului si pe asta si pe alta lume, blagoslovenya sufletului; afurisat sa fii tu, de nu-i spunye cu toata dereptatya sufletului, pe ce tyoi intreba ce stii, ce-ai auzat, de la cine ai auzat si ce-au vazut; nu nyii spunye cu toata dereptatea sufletului. Ase sa tye ajutye Dumnyezau si sfintii toti ai lui Dumnyezau” – Juramantul brasovenilor in redarea fonetica a etnografului Ghe.F. Ciausanu.

„in mozaicul acesta pestrit al credintei orientale bogomilice trebuie sa ne surprinda, ca un adaos curat national romanesc, painea si sarea, pe care jura evlaviosul roman din veacurile trecute, cu mana pe Sfanta Cruce”, scrie Gh.F.Ciausanu.

„Painea si sarea, elementele indispensabile pentru sustinerea traiului zilnic, in abstractiunea ideal-metaforica, simbolizeaza in lumea sufleteasca a poporului nostru sanctuarul familiar, armonia indisolubila a vietii conjugale”, adauga profesorul.

„Graul este cinstea mesei “, spunea folcloristul Simeon Florea Marian, referindu-se la rolul de capatai al painii. in lumea satului romanesc inca mai exista traditia ca stapanul casei, sau mama copiilor sa faca semnul crucii deasupra painii si abia apoi sa o franga si sa o imparta. Cinstirea painii constituie inca un ritual sacru in satele Moldovei. Nu veti vedea niciun batran din aceasta parte de tara care sa nu te certe cu asprime daca te va vedea aruncand painea ramasa de la masa sau chiar firimiturile.

Citeste si:  Klaus Iohannis s-a intalnit cu Emmanuel Macron la Bruxelles! Presedintele Frantei a acceptat invitatia de a veni in Romania!

„Prima bucatica (mai ales din painea de grau nou) este considerata ofranda pentru cei morti si trebuie aruncata ritual pentru acestia. Ultima, numita si «bucatica norocului», «bucatica puterii», concentreaza, in gandirea populara, o putere magica de influentare a viitorului copiilor, dar si al adultilor“, afirma etnologul Ofelia Vaduva, in lucrarea Magia darului.

Un obicei inca intalnit in satele din Moldova, dar si din zona Bucovinei este colacaria, adica ducerea colacilor nasilor de catre finii cununati sau de catre parintii finilor botezati. Acesti colaci cu caracter ritual au o semnificatie anume. Se crede ca asa cum acesti colaci sunt mari, rotunzi si frumosi, asa va fi si viata celor cununati sau botezati.

Simbolul vietii si al mortii Vulgata (traducerea latina a Sfintei Scripturi) descrie obiceiul primilor crestini de a se aduna pentru frangerea painii (Faptele Apostolilor 2, 42): „staruiau in invatatura apostolilor, in comuniune, in frangerea painii si in rugaciuni”. Granele, faina, aluatul si in cele din urma painea sunt incarcate de o simbolistica arhaica, dar inca puternic prezenta in lumea satului, fiind, dupa caz, semn de bucurie, rodnicie, belsug, puritate. Luand diferite forme, painea il insoteste pe om de-a lungul vietii, in momentele de bucurie, dar si la necaz.

Daca la nunta colacul este semn de bucurie, la inmormantare colacul semnifica trecerea omului prin viata, inchiderea ciclului vietii. „Painea, intruchipare a hranei esentiale, semnifica trupul si se asociaza vietii active. Romanii privesc painea ca pe o fiinta vie, fiind chiar intruchiparea lui Dumnezeu, astfel ca era asezata la loc de cinste pe masa, invelita intr-un stergar alb si curat, langa icoana“, sustine Marcel Lutic, etnograf in cadrul Muzeului Etnografic al Moldovei de la Iasi. Simbolistica sarii Desi in zilele nostre a ajuns un produs banal, sarea are insa si o valoare simbolica importanta la majoritatea populatiilor.

Citeste si:  Numarul romanilor din Marea Britanie s-a dublat in cei 3 ani de la ridicarea restrictiilor!

Folosita ca element purificator in sintoism, ca simbol al hranei spirituale in liturghia botezului – „sare a intelepciunii” –, ca ofranda impreuna cu painea in crestinism, sarea este si un element important in ritualuri, de la cel ebraic de sfintire a victimelor, de purificare a gospodariei la diverse populatii, pana la cel de purificare a spatiului de catre luptatorii de sumo. La evrei, la greci, la arabi, ca si la romani, sarea este si un simbol al ospitalitatii si al prieteniei, pentru care este impartita, avand valoarea unei legaturi de fratie. in spatiul romanesc sarea este folosita pentru actiunea sa benefica sau malefica in diferite ritualuri. in ciclul vietii, sarea este folosita bunaoara la nasterea unui copil, in scalda, sau pentru imbunarea ursitoarelor. Pe prag, pe fereastra sau pe o masa la capul lauzei se pun sare, paine si o serie de obiecte simbolice, pentru a i se prezice o viata cat mai prospera noului nascut. O alta intrebuintare este in ceremonialul de nunta, pentru prosperitatea mirilor: tanara pereche este indemnata adesea de catre mama mirelui sa linga sare de pe o paine. Mai trebuie spus si ca aspectul sacral al sarii se manifesta si prin respectarea anumitor tabu-uri legate de intrebuintarea ei: sa nu versi sarea ca va fi cearta in casa, daca ti se fura sarea de la vite ele vor muri, sa nu dai sare din casa lunea pentru ca iti mor vitele, si multe altele, considerate superstitii, dar care au ramas in practica pana in zilele noastre.

loading...
loading...
Spre TOP