Stiri internationale

Peste trei milioane de cetateni ai Republicii Moldova isi aleg presedintele

Circa trei milioane de cetateni ai Republicii Moldova sunt chemati la urne duminica, incepand cu ora 7.00, pentru a-si alege presedintele prin vot direct, pentru prima oara dupa 15 ani.

Pana la ora 13.00 si-au exprimat dreptul la vot peste 810.000 de alegatori din cei circa 2.820.000 inscrisi in listele electorale, rata de prezenta fiind de peste 28%.

Sectiile de vot se vor inchide la ora 21.00. Potrivit Comisiei Electorale Centrale, niciun institut de sondare a opiniei publice nu a depus cerere de autorizatie pentru a realiza exit-polluri, astfel ca nu sunt asteptate astfel de sondaje.

Scrutinul va fi monitorizat in total de 3.700 de observatori. 3.202 dintre acestia sunt observatori nationali, din partea a 20 de organizatii. De asemenea, Comisia Electorala Centrala (CEC) a acreditat in calitate de observatori internationali 562 persoane din partea a 52 institutii internationale, inclusiv din partea OSCE, Parlamentului European si Misiunii de Observare a CSI, arata News.ro.

Rolul presedintelui este important in Republica Moldova, acesta avand dreptul de a intoarce legi in Parlament, de a dizolva legislativul in unele conditii si de a numi premierul.

Pentru validarea primului tur de scrutin este necesara participarea a cel putin o treime din numarul cetatenilor inscrisi in listele electorale.

Daca nici un candidat nu va obtine cel putin jumatate din voturile alegatorilor care vor participa la alegeri, atunci pe 13 noiembrie 2016 se va organiza al doilea tur, pentru care nu este stabilit un prag minim de participare.

Socialistul Igor Dodon si candidata Partidului Actiune si Solidaritate (PAS), Maia Sandu, sunt favoriti la alegerile prezidentiale din Republica Moldova, arata cele mai recente sondaje publicate la Chisinau.

Citeste si:  Romania sau Ungaria. A cui este, de fapt, Transilvania! Vezi argumentele istoricilor romani si maghiari!

Astfel, potrivit ultimului Barometru al Opiniei Publice, Igor Dodon, candidatul Partidului Socialistilor din Republica Moldova, ar fi votat de 35,6% dintre moldovenii decisi sa se prezinte la urne. El o devanseaza mult pe candidata PAS, Maia Sandu, aflata pe a doua pozitie, cu 11,7% din intentiile de vot.

Potrivit unui studiu al Asociatiei Sociologilor si Demografilor, 40,5% din cei chestionati ar vota cu presedintele Partidului Socialistilor Igor Dodon; iar 13,0% – cu liderul Partidului „Actiune si Solidaritate” Maia Sandu.

Analistii si observatori se asteapta ca Maia Sandu sa primeasca si sprijinul unei parti a alegatorilor care voiau sa il voteze pe Marian Lupu, dupa ce acesta s-a retras din cursa.

Igor Dodon, favoritul la alegerile prezidentiale din Republica Moldova, vrea sa puna capat apropierii tarii sale de Uniunea Europeana si sa o reorienteze catre Rusia, pe fondul nemultumirii publice profunde fata de prooccidentalii aflati la putere si in timpul carora statul s-a confruntat cu tulburari economice.

Socialistii lui Dodon vor sa anuleze un plan din 2014 pentru legaturi comerciale si politice mai stranse cu UE. in schimb, ei vor sa inscrie tara in Uniunea Vamala Eurasiatica, dominata de Rusia.

Unii diplomati europeni cred, insa, ca retorica electorala a lui Dodon tine mai mult de divizarea spatiului public decat de substanta politica. El le-a spus diplomatilor ca partidul sau nu va anula Acordul de Asociere cu UE, a declarat un ambasador dintr-o tara europeana, citat sub acoperirea anonimatului.

De asemenea, socialistii sunt de acord cu acordarea unei autonomii sporite regiunii separatiste Transnistria, a carei populatie majoritar rusofona vrea alipirea la Rusia.

Citeste si:  Cum pot romanii sa-si cumpere vechime in munca! Oferta este limitata!

La polul opus, Maia Sandu este un candidat prooccidental, care promoveaza apropierea de Uniunea Europeana. Pe parcursul campaniei electorale, ea s-a concentrat pe prezentarea diferentelor dintre ea si Dodon.

Astfel, ea a dat asigurari ca Presedintia va deveni „vocea oamenilor” si ca, daca va fi aleasa, va face efectua prima vizita in Occident, spre deosebire de contracandidatul sau socialist.

in privinta desemnarii responsabililor in functii-cheie numite de presedinte, ea da asigurari ca va numi „oameni integri”, spre deosebire de Dodon care vrea sa puna accent pe „patrioti”.

Maia Sandu mai promite ca le va interzice firmelor offshore sa aiba actiuni in banci sau companii de interes public.

La fel ca si Dodon, fostul ministru al Educatiei da asigurari ca vinovatii de „furtul miliardului” vor fi pedepsiti. Spre deosebire de liderul socialistilor insa, Maia Sandu sustine ca va cere ajutorul organizatiilor internationale pentru a investiga cazul si a recupera banii.

Prinsa intre Ucraina si Romania, stat membru UE, Republica Moldova, o tara micuta, cu o populatie de 3,5 milioane de oameni, a intrat pe calea proeuropeana in 2009, desi depindea de livrarile energetice ruse si in pofida disputei teritoriale nerezolvate privind Transnistria.

Decizia de a semna Acordul de Asociere cu UE a determinat Rusia sa impuna un embargo pe produse agricole importante de la Chisinau – inclusiv pe mere si vin – ce reprezinta o sursa majora de venit pentru moldoveni.

Fosta republica sovietica a fost zguduita de furtul a un miliard de dolari – echivalentul a o optime din PIB-ul tarii – din banci. Scandalul a subliniat amploarea coruptiei in cea mai saraca tara europeana, unde venitul mediu lunar al unei familii este sub 300 de dolari.

Citeste si:  Premierul Mihai Tudose s-a intalnit cu Donald Tusk! Ce asigurari i-a dat presedintelui Consiliului European!

Impactul este sever pentru o economie tinuta pe linie de plutire in special prin banii trimisi de moldovenii care lucreaza in Europa si Rusia.

Scandalul a dus la proteste de strada, Fondul Monetar International (FMI) si UE au inghetat asistenta, moneda nationala s-a prabusit, iar inflatia a depasit 10%.

Fostul premier Vlad Filat, care a fost implicat, a fost luat cu catuse din cladirea Parlamentului si inchis. insa multi moldoveni cred ca si alti membri ai elitei pro-UE au fost implicati sau cel putin au fost la curent cu schemele financiare.

Unii ministri din actualul Guvern, inclusiv premierul Pavel Filip, care a ajuns la putere pe fondul protestelor din ianuarie, au facut parte din doua Guverne precedente care au acordat garantii pentru imprumuturile de urgenta oferite bancilor de unde au disparut banii.

Scandalul a dus la o scadere a sustinerii fata de aderarea la UE. Potrivit unui studiu publicat in luna aprilie, 41% din populatie voia ca tara sa fie inclusa in blocul comunitar, fata de aproape 63% in 2009.

O parte dintre dezamagirea simtita de unii alegatori fata de Occident este pusa pe seama influentei mogulului Vlad Plahotniuc, perceput ca avand o influenta foarte mare asupra politicii din tara si asupra institutiilor statului. El a fost tinta mai multor proteste de strada anul acesta.

Aliatii sai sustin ca influenta sa este exagerata in mod deliberat de opozanti.

loading...
loading...
Spre TOP