Sanatate

Din minciuna in minciuna pana ajungi la o minciuna uriasa! De ce?

O minciuna mica nu face rau nimanui. Cel putin la inceput… Cercetatorii psihologi de la University College din Londra au descoperit ca minciuna ar fi un cerc vicios. Ei sustin ca, pe masura ce un individ minte, cu atat mai mult creierul acestuia “ar prinde gustul” minciunii!

Acest mecanism cerebral a fost detaliat in revista “Nature Neuroscience”, la sfarsitul lunii octombrie, si preluat de “Sciences et Avenir”. Pentru acest studiu, 80 de voluntari cu varste cuprinse intre 18 si 55 de ani au participat la un joc: fie minteau pentru a se imbogati, fie spuneau adevarul. Rezultatul a fost clar: participantii au mintit mai mult atunci cand acest lucru era benefic pentru ei insisi si pentru ceilalti, “probabil pentru ca acest lucru nu ii facea sa se simta prost”, noteaza cercetatorii.

Citeste si:  Iata ce efecte are de fapt terapia prin culori asupra mintii tale!

Continuand experienta, ei si-au dat seama ca voluntarii deformau tot mai mult realitatea. Scanand creierul “cobailor” umani pe parcursul intregii experiente, cercetatorii au descoperit ca o zona responsabila de memoria emotionala, amigdala, se activeaza in timpul primei minciuni si din ce in ce mai mult pe masura ce individul minte.

Cercetand si mai minutios, cercetatorii au notat ca, la inceputul experientei, mincinosul simte un inconfort atunci cand deformeaza adevarul. Dar cu cat lista minciunilor se mareste, aceasta jena se estompeaza treptat, fiindca amigdala din creier care gestioneaza unele dintre emotiile umane, se obisnuieste. Astfel, minciunile devin din ce in ce mai mari.

Citeste si:  O persoana stresata nu ar vrea sa auda niciodata aceste lucruri!

O “adaptare emotionala care poate duce la o panta alunecoasa, atunci cand mici aranjamente cu adevarul declanseaza o escalada si devin minciuni importante”, explica cercetatorii. “Este pentru prima data cand am aratat in mod empiric cum un comportament necinstit se amplifica pe masura ce se repeta”, a explicat principalul autor al studiului, Neil Garret, care sugereaza ca aceleasi concluzii ar putea fi obtinute cu alte procese de escalada, precum comportamentele de risc si cele violente.

Cercetatorii subliniaza ca acest efect «bulgare de zapada» este evocat adesea de mincinosi sau de trisori «fie in cazul unui infidelitati, al dopajului in sport, al datelor stiintifice traficate sau in cazuri de frauda fiscala”

Citeste si:  Iata ce poti face daca adolescentul tau sufera de depresie!

Sursa: Rador.ro

loading...
loading...
Spre TOP