Stiri Romania

Cum arata la microscop o crema de branza produsa in Vest pentru Romania! “Noua ne dati mai degresat…”

Vi se pare ca o crema de branza are o consistenta mai slaba decat produsul similar din alta tara? In unele cazuri, este vorba de o reteta adaptata la piata romaneasca si poate avea mai multa apa.

Valoarea nutritionala este identica insa cu cea a produsului vandut pe alte piete.

Intrarea in Uniunea Europeana ne-a adus o legislatie permisiva, asa ca exista numeroase mecanisme prin care marii producatori internationali pot livra diferentiat marfuri catre anumite tari, in acelasi ambalaj.

Ni se spune ca globalizarea ne aduce aceeasi oferta aflata in magazinele altor tari, ca putem cumpara si in Romania aceleasi articole ca-n Vestul Europei, ca nu difera cu nimic calitatea marfurilor, chiar daca suntem in Estul continentului. Este Romania tratata ca o tara de mana a treia sau ne pozitionam la acelasi nivel cu marile puteri europene? Pentru a raspunde la aceste intrebari am mers in Franta si Germania, tarile de bastina ale retailerilor de la noi. Am filmat cu furnizori, comercianti si producatori si ne-am intors la Bucuresti cu multe produse. Le-am testat la laborator si le-am comparat cu cele de la noi, arata stirileprotv.

Sorin Minea, presedinte ROMALIMENTA: “Acelasi producator poate livra marfuri diferite, in funcite de tara, cu retete diferite…”

Ne intoarcem in laborator, unde intra la testare o crema de branza tartinabila, cu verdeturi. Inca din start, profesorii Facultatii de la Galati semnaleaza o diferenta considerabila, cu accent pe proba romaneasca: “Se vede ca asta e mai tartinabila…”

Citeste si:  Primul atentat cu bomba in Romania! Senatul din Bucuresti s-a cutremurat!

Un continut mai mare de apa si mai putin gras a fost semnalat la produse asemanatoare si in alte tari est europene. Importatorii au sustinut ca nivelul de consistenta al cremei e in stransa legatura cu tipul de paine dintr-un stat sau altul. Daca painea care se vinde cel mai mult este una care se faramiteaza usor, un produs foarte consistent, cu omogenitate mare, nu ar fi indicat.

Specialistii de la Institutul de Bioresurse Alimentare din Bucuresti au echipament sofisticat cu care pot identifica tara si zona geografica din care provine laptele aflat la baza oricarui produs.

Nastasia Belc, director IBA: “Sigur ca nu poate face oricine tipul asta de analiza…”

Trebuie spus ca pe piata din Romania am gasit si branzeturi cu acelasi continut si calitate ca in Vestul Europei, insa diferenta de gust poate fi data chiar de calitatea laptelui.

Costel Stanciu, presedinte Asociatia pentru Protectia Consumatorilor: “Adica le tineti pentru voi pe cele grase si noua ne dati mai degresat? Lasa, da-ne si noua, ca stim si noi cum sa le mancam.”

Costel Stanciu e presedinte la Asociatia pentru Protectia Consumatorului, un ONG care semnaleaza frecvent probleme in comertul cu amanuntul de la noi. Spune ca legislatia europeana le permite producatorilor internationali sa aiba compozitii diferite si moduri de preparare diferite de la o tara sau chiar de la o zona la alta. Legea nu impune practic un standard la produs, identificat cu tot cu ambalaj, ci standard la reteta. Si in aceeasi fabrica poti avea la aceeasi linie de fabricare, doua standarde diferite, pentru piete diferite. Asa se face ca pana la diferentele fata de Germania, poti gasi in Romania produse ambalate identic, sub acelasi brand, de la acelasi importator, desi sunt practic tipuri de branza cu o diferenta considerabila intre ele, incepand de la ingrediente si pana la modul de preparare.

Citeste si:  Motivul halucinant pentru care Firea a renuntat la plangerea impotriva lui Basescu

Costel Stanciu, presedinte Asociatia pentru Protectia Consumatorilor: “Aici avem o eticheta, aici alta… Pe fata nu e consumatorul indus in eroare?”

Poti produce acelasi tip ce branza sau cascaval in mai multe feluri, sub aceeasi denumire, fie ca e vorba de un Emmental, un Eddam sau un Tilsit. Exista variante cu lapte pasteurizat si cu gust de intensitate medie, cu lapte proaspat si gust de intensitate mare, dar se poate face si cu smantana adaugata in lapte sau cu extract din lapte, avand un gust mai apropiat de cel al est-europenilor.

Intr-un depozit urias de langa Paris, un furnizor international ne arata cat de mari sunt diferentele la o branza Gouda. Sunt doua produse diferite, ambele de la acelasi producator, obtinute industrial, insa aici diferenta de pret isi spune cuvantul, pentru ca marfa livrata la calup e clar de calitate inferioara si va fi vanduta feliat. Produsul calup nu e maturat la fel de intens, pentru ca procesul prin care bacteriile afecteaza branza e diferit.

Citeste si:  Comisarul UE pentru Imigratie: A venit momentul ca Romania si Bulgaria sa adere la Spatiul Schengen!

Pe acelasi raft gasesti si cascaval Emmentaler, se vinde in Germania cu 1 euro si 7 centi, in timp ce in hipermarcheturile aceluiasi lant, dar in Romania, gasesti produsul ambalat la fel, dar mai scump, la 1 euro si 10 centi pachetul. Vorbim de o diferenta de circa 30 de centi la kilogram, care poate fi justificata de costurile de transport si diferentele de TVA, adica 7% la nemti, fata de 9, la noi.

Preturi sunt relativ asemanatoare, dar discrepanta e uriasa daca le raportezi la salariile celor doua tari. Statisticile arata ca un roman cheltuie, in medie, in jur de 107 euro lunar pe produsele alimentare, in timp ce un neamt cheltuie cu 60 de euro mai mult, dar la un salariu de 8 pana la 10 ori mai mare.

Sorin Minea, presedinte ROMALIMENTA: “Ne miram ca primim marfa ce nu e la fel, noi romanii cerem…”

Puteti urmari pe larg o ancheta despre dublul standard la produsele care se vand in Europa intr-una din viitoarele editii ale emisiunii “Romania, te Iubesc!”.

loading...
loading...
Spre TOP