Stiri Romania

CCR a decis! Niciun ministru nu poate fi tras la raspundere pentru adoptarea unui act normativ!

In motivarea deciziei prin care a constatat ca ancheta DNA privind modul In care a fost adoptata OUG 13 a creat un conflict juridic de natura constitutionala Intre Guvern si Ministerul Public, magistratii sustin ca: „Doar Curtea Constitutionala este abilitata sa efectueze controlul asupra ordonantelor simple sau de urgenta ale Guvernului”. Judecatorii CCR au mers si mai departe, analizand sesizarile din dosarul deschis de DNA. Concluzia absolut surprinzatoare a CCR? „Toate elementele prezentate drept elemente materiale constitutive ale infractiunilor imputate nu constituie altceva decat aprecieri personale sau critici ale autorilor denuntului”.

„Niciun ministru nu poate fi tras la raspundere pentru opiniile politice sau actiunile exercitate In vederea elaborarii ori adoptarii unui act normativ cu regim de lege”, sustin judecatorii CCR. Cu alte cuvinte, membrii Guvernului nu pot raspunde penal daca adopta acte cu Incalcarea legii.

„Doar Curtea Constitutionala este abilitata sa efectueze controlul asupra ordonantelor simple sau de urgenta ale Guvernului, nicio alta autoritate publica neavand competenta materiala In acest domeniu”, se arata In motivarea deciziei din 27 februarie 2017.

Judecatorii constitutionali argumenteaza ca cercetarea aspectelor de legalitate a ordonantelor simple sau de urgenta ale Guvernului „vizeaza exclusiv raportarea la Legea fundamentala”.

Iar In cazul In care se constata lipsa de conformitate cu legea superioara, „Constitutia, lipseste de efecte juridice actul normativ, sanctiunea aplicata vizand exclusiv Indepartarea actului din fondul activ al dreptului, fara a constitui premisa unei raspunderi juridice a persoanelor implicate In procedura de legiferare sau In actul decizional”.

In continuare, magistratii CCR fac o paralela cu imunitatea parlamentara, aratand ca „aceasta imunitate care vizeaza actul decizional de legiferare este aplicabila mutatis mutandis si membrilor Guvernului, In activitatea lor de legiuitor delegat”. Cu alte cuvinte, odata ce a primit delegare legislativa de la Parlament, Executivul primeste si imunitate, ca o garantie prevazuta de Constitutie pentru ca-si va exercita aceasta prerogativa „In deplina libertate”, arata Digi24.

Citeste si:  Klaus Iohannis a promulgat Legea salarizarii! Presedintele atrage atentia Guvernului!

Curtea Constitutionala mai arata In motivarea deciziei prin care a constatat ca ancheta DNA privind modul In care a fost adoptata OUG 14 a creat un conflict Intre Guvern si Ministerul Public ca, daca un ministru ar fi tras la raspundere, ar Insemna ca se lasa „indirect, posibilitatea intruziunii In procesul legislativ a unei alte puteri, cu consecinta directa a Incalcarii separatiei puterilor In stat”.

„Exonerarea de raspundere pentru activitatea de legiferare este o garantie a exercitarii mandatului fata de eventuale presiuni sau abuzuri ce s-ar comite Impotriva persoanei care ocupa functia de parlamentar sau de ministru, imunitatea asigurandu-i acesteia independenta, libertatea si siguranta In exercitarea drepturilor si a obligatiilor ce Ii revin potrivit Constitutiei si legilor”, se mai arata In motivarea deciziei din 27 februarie.

Mai departe, magistratii CCR subliniaza ca „sanctiunea aplicata pentru nerespectarea dispozitiilor legale sau constitutionale este una de drept constitutional, extrapenal”.

Oportunitatea, exclusiv la latitudinea legiuitorului

Referitor la aspectul oportunitatii adoptarii unor acte normative primare (legi, ordonante simple sau de urgenta), Curtea Constitutionala arata ca „actul (…), ca act juridic de putere, este expresia exclusiva a vointei legiuitorului”.

Magistratii constitutionali accepta, totusi, invocand o decizie a CCR din 2005, ca elementul de oportunitate „nu are, In mod necesar si univoc, caracter obiectiv, ci poate da expresie si unor factori subiectivi”.

Citeste si:  Inca o tara UE inchide usa tirurilor romanesti!

„Decizia legiferarii apartine In exclusivitate legiuitorului delegat”, subliniaza CCR. Adica, In cazul OUG 13, Guvernului Grindeanu.

„Asadar, doar Parlamentul poate decide soarta actului normativ al Guvernului, adoptand o lege de aprobare sau de respingere”, concluzioneaza magistratii Curtii.

„Curtea retine ca, Intr-un stat de drept, guvernat de principiul separatiei puterilor, ministrii sunt trasi la raspundere pentru deciziile lor politice prin mijloace politice, iar nu prin mijloace de drept penale”, se mai arata In motivarea deciziei din 27 februarie.

Analiza si pe dosarul DNA

Pentru a decide daca ancheta DNA a creat sau nu un conflict juridic de natura constitutionala Intre Guvern si Ministerul Public, magistratii au analizate si… actele de sesizare din Dosarul nr. 46/P/2017 deschis de procurorii anticoruptie, precum si actele procesuale emise de procurorul de caz. Concluzia? „Curtea apreciaza ca toate elementele prezentate drept elemente materiale constitutive ale infractiunilor imputate nu constituie altceva decat aprecieri personale sau critici ale autorilor denuntului cu privire la legalitatea si oportunitatea actului adoptat de Guvern”.

Cu alte cuvinte, magistrati Curtii Constitutionale au simtit nevoia sa se pronunte si cu privire la faptele sesizate, ajungand la concluzia ca sesizarile catre DNA ar fi neIntemeiate.

CCR s-a oprit si asupra „suspiciunii” potrivit careia de prevederile OUG 13 ar fi beneficiat si presedintele PSD, Liviu Dragnea. Iar concluzia magistratilor este, si de aceasta data surprinzatoare: „Suspiciunea In sensul ca o anumita persoana beneficiaza In mod direct de noua reglementare, ceea ce ar conferi ordonantei de urgenta un caracter intuitu personae, apare, de asemenea, ca fiind lipsita de fundament juridic”.

Citeste si:  Romania nu va semna acordul dintre UE si Canada pana la ridicarea vizelor pentru cetatenii romani!

Infractiunea de favorizare a faptuitorului „nu poate fi comisa prin adoptarea unui act normativ”, se precizeaza In motivarea Curtii.

Judecatorii CCR concluzioneaza si ce ar fi trebuit sa faca DNA, In loc sa dispuna Inceperea urmaririi penale in rem: „solutia de clasare”. „Toate faptele reclamate priveau In realitate aspecte legate de procedura de adoptare a unui act normativ, respectiv aspecte de oportunitate si legalitate care nu cad sub incidenta controlului organelor de cercetare penala, indiferent de Incadrarea juridica stabilita de catre procuror”, argumenteaza CCR.

Mai departe, ajungand la momentul In care DNA a decis, pe 24 februarie, disjungerea si declinarea cauzei, concomitent cu extinderea urmaririi penale pentru alte trei infractiuni (sustragere sau distrugere de Inscrisuri, sustragere sau distrugere de probe, fals intelectual), magistratii trag si de aceasta data o concluzie: „Curtea constata ca nici una dintre infractiunile pentru care s-a dispus extinderea nu intra In sfera de competenta a DNA. Or, extinderea urmaririi penale cu privire la aceste fapte (…) nu este In logica fireasca a cursului cauzei”.

In final, CCR arata: „In conditiile In care Inceperea urmarii penale presupune activitati de cercetare si ancheta penala cu privire la modul In care Guvernul si-a Indeplinit atributiile de legiuitor delegat, actiunea Ministerului Public Inceteaza sa mai fie una legitima, devenind abuziva (…). Mai mult, actiunea Ministerului Public creeaza o presiune asupra membrilor Guvernului, care afecteaza buna functionare a acestei autoritati sub aspectul actului legiferarii”.

loading...
loading...
Spre TOP