Sanatate

Aceasta este cauza imbatranirii premature pe care cei mai multi oameni o trec cu vederea!

 

Cu totii ne dorim sa fim tineri cat mai mult timp si sa tinem afectiunile la distanta, dar este oare posibil sa facem asta? Citeste in continuare pentru a afla care este una dintre cele mai trecute cu vederea cauze principale ale imbatranirii premature.

Afectiunile cardiace, respiratorii, accidentul cerebral, Alzheimerul, diabetul de tip II, cancerul au au ca numitor comun inflamatia cronica (numita si inflamatie sistemica). Cercetarile din ultima perioada incrimineaza inflamatia cronica ca factor de risc major in dezvoltarea bolilor degenerative si in procesul de imbatranire.

Spre deosebire de inflamatia acuta, care este de obicei o reactie imediata, pe termen scurt, inflamatia cronica este, in general, de nivel scazut, fara simptome clar perceptibile, continua si recurenta. Daca totusi apar, cele mai comune simptome sunt durerea si umflarea, continue sau care izbucnesc la anumite intervale.

Inflamatia indusa de stres, odata declansata, poate persista nedetectata ani sau zeci de ani, timp in care celulele moarte se propaga in tot corpul. Majoritatea pacientilor, fara dureri, pot sa creada ca sunt sanatosi, dar, in timp, cascada inflamatorie existenta poate duce la boli degenerative grave.

Inflamatia reprezinta un proces normal, de protectie naturala a organismului, impotriva unor „invadatori“ precum virusurile si bacteriile. Ea poate aparea in toate tesuturile organismului, piele, muschi, articulatii, creier, sistem cardiovascular, digestiv.

Prin declansarea unui proces inflamator, sistemul imunitar al organismului localizeaza si izoleaza tesuturile afectate, lezate sau infectate, neutralizeaza substantele toxice sau distruge microorganismele.

Raspunsul inflamator difera de la o persoana la alta, in intensitatea sa fiind implicati factori ce tin de organism – starea generala, gradul de nutritie sau imunitatea, cat si factori ce tin de agentul cauzator – durata de actiune, intensitatea sa. In functie de toti acesti factori, se pot deosebi doua tipuri de inflamatie – acuta si cronica.

Ce este inflamatia acuta?

Inflamatia acuta poate fi comparata cu o armata defensiva care distruge invadatorii. Este prima reactie a organismului la agentul agresor si poate dura de la cateva ore pana la cateva zile. Un raspuns inflamator acut bine controlat are mai multe roluri de protectie: previne raspandirea agentilor infectiosi si daunele la nivelul tesuturilor din jur; ajuta la indepartarea tesutului deteriorat de agenti patogeni si asista procesele de reparare a organismului. Intr-o stare de sanatate buna, reactia inflamatorie este doar temporara.

Ce se intampla cand inflamatia se cronicizeaza?

In functie de severitatea afectarii (data de durata si intensitate) si intensitatea raspunsului sistemului imunitar, procesul inflamator se poate extinde la tesuturile sanatoase din jur si pot aparea defecte de vindecare, iar daca aceasta stare inflamatorie dureaza mai mult, se cronicizeaza. In acest caz, corpul isi indreapta armele impotriva organismului in loc sa formeze scut impotriva bacteriilor si a virusurilor.

Activarea excesiva si prelungita a sistemului imunitar mediata de macrofage (celule imunitare cu rol de incorporare si digerare a microorganismelor si a celulelor batrane) determina sinteza si eliberarea crescuta de cytokine proinflamatorii (interleukina IL – 6, TNF α si IL -1β), care intretin astfel inflamatia.

tesuturile afectate sunt invadate ulterior de limfocite (alte celule imunitare). Limfocitele T distrug celulele infectate cu virusuri, iar limfocitele B produc anticorpi care indica in mod specific microorganismele care trebuie distruse. Macrofagele si celelalte leucocite elibereaza specii reactive de oxigen si proteaze, distrugand sursa de inflamatie, dar de multe ori se ajunge si la lezarea tesuturilor proprii. In situatia in care organismul este incapabil sa repare tesutul lezat, cascada inflamatorie continua.

Loading...

Care sunt cauzele inflamatiei cronice?

• Disfunctiile mitocondriale. Ca urmare a expunerii la agenti stresori: chimicale si toxine din mediu, fum de tigara etc.

• Produsele rezultate din glicoliza avansata (AGEs) sunt componente instabile si toxice care se formeaza prin prajirea alimentelor sau prin ingerarea in exces a zaharului sau dulciurilor. Aceste substante sunt percepute de organism ca „straine“ si corpul isi construieste un atac imunitar impotriva lor, rezultand inflamatia. AGEs sunt asociate cu maladia Alzheimer, artritele, arteriosclerozele, diabet, hipertensiune arteriala, cataracta si depresiunea retinei (macula lutea).

• Nivelurile crescute de acid uric reprezinta factor de risc pentru guta, afectiuni renale, hipertensiune si sindrom metabolic.

• Reactii inflamatorii acute nerezolvate (infectiile microbiene sau virale), pe care sistemul imunitar nu reuseste sa le elimine complet.

• Prezenta unor antigene din mediu (precum mucegai, polen) si a unor moleculelor pro-inflamatorii, pe care sistemul imunitar le percepe ca intrusi.

• Activitatea neadecvata a sistemului imunitar (disfunctie autoimuna) este o cauza din ce in ce mai comuna a inflamatiei cronice care se manifesta la multi oameni in zilele noastre. Sistemul imunitar are o perceptie gresita, avand ca rezultat atacul efectiv asupra unor parti ale corpului cum ar fi articulatii, organe si alte tesuturi.

Care sunt factorii de risc in inflamatia cronica?

• Varsta

Spre deosebire de persoanele mai tinere (al caror nivel de citokine inflamatorii de obicei creste doar ca raspuns la infectii sau leziuni), adultii mai in varsta pot avea niveluri constant ridicate ale mai multor molecule inflamatorii, in special IL-6 si TNF-α. Aceasta crestere poate fi corelata cu o disfunctie mitocondriala cumulata cu distructii oxidative sau poate fi cauzata de alti factori de risc asociati cu inaintarea in varsta (cresterea tesutului adipos visceral sau reducerea hormonilor sexuali).

• Obezitatea

Oamenii de stiinta au descoperit ca celulele grase nu reprezinta doar un exces de grasime in stare latenta. Acestea secreta de fapt acid arahidonic, care se transforma in substante proinflamatorii, care circula prin organism. tesutul adipos este un organ endocrin care stocheaza si secreta o multitudine de hormoni si citokine care afecteaza metabolismul. Celulele adipoase din grasimea viscerala pot produce si elibera in circulatia sangvina TNF-α si IL 6 in cantitati suficient de mari pentru a induce un raspuns inflamator puternic. La persoanele supraponderale, 35% din totalul de IL-6 (citokina proinflamatorie) este produs de grasimea viscerala (grasimea din zona abdomenului).

Cele mai multe persoane supraponderale sau obeze au niveluri de leptina ridicate. Leptina este hormonul care ajuta creierul sa stie cata grasime corporala trebuie depusa si care actioneaza pentru reducerea apetitului, cresterea metabolismului si pentru reglarea fertilitatii la femei. In astfel de cazuri, leptinele nu sunt capabile sa regleze apetitul si metabolismul asa cum ar trebui s-o faca. Problema nu consta in faptul ca leptinele nu functioneaza corespunzator, ci in faptul ca celulele grase nu raspund corect la mesajele pe care leptinele le trimit. De aceea, corpul produce chiar mai multe leptine. In schimb, aceasta poate contribui la inflamatia cronica. In acelasi timp, asa cum se intampla si cu rezistenta la insulina, inflamatia cronica poate, de asemenea, sa produca rezistenta la leptina, stabilind un alt cerc vicios de stari nesanatoase in organism.

• Alimentatia

Consumul de grasimi saturate este asociat cu o crestere a markerilor pro-inflamatori mai ales la persoanele diabetice si la cele supraponderale. Grasimile trans-esterificate sau hidrogenate (margarina, unt) inhiba enzimele care proceseaza acizii grasi omega 3 si cresc markerii inflamatori (IL-6, TNF-α, IL-8, CRP), cu predilectie la persoanele supraponderale.

Dezechilibrul aportului de grasimi omega-3 si omega-6. Acizii grasi esentiali omega-6 (uleiurile vegetale polinesaturate: de floarea soarelui, soia, seminte de bumbac si porumb), sunt proinflamatori deoarece sunt transformati in organism in acid arahidonic, acesta generand celule si hormoni proinflamatorii. Pe de alta parte, acizii grasi esentiali omega-3 (peste, canepa, in, alge) au rol antiinflamator puternic.

Alimentatia hipercalorica intretine inflamatia cronica.

Alimentele care cresc brusc nivelurile de insulina. Zaharul alb, siropul de porumb, precum si carbohidratii rafinati pot ridica brusc valorile zaharului din sange si deprima sistemul imunitar. Printre alimentele nesanatoase se numara painea alba, fursecurile, prajiturile si sucurile. Organismul tebuie sa produca mai multa insulina pentru a normaliza nivelul de glucoza. Excesul de insulina ridica nivelul de acid arahidonic din sange, creste productia de celule si hormoni proinflamatorii.

Afectiunile asociate cu inflamatia cronica

Afectiunile cardiovasculare (ateroscleroza, afectiunile arteriale periferice, insuficienta cardiaca, fibrilatia atriala, atacul cerebral si afectiunile coronariene).

Cancerul

Diabetul

Degenerescenta maculara legata de varsta

Afectiuni cronice renale

Osteoporoza

Depresia

Teste sanguine care evidentiaza inflamatia

Inflamatia acuta: numar de leucocite, viteza de sedimentare a hematiilor (VSH), electroforeza proteinelor.

Pentru inflamatia cronica: Proteina C reactiva inalt sensibila, fibrinogenul. Markerii specifici pentru inflamatia cronica sunt: factorul de necroza tumorala (TNFα); Interleukina-1 beta (IL-1β); Interleukina-6 (IL-6); Interleukina-8 (IL-8). Markeri suplimentari: glucoza in sange, hormonii sexuali, vitamina D.

Sursa: doctorulzilei.ro

loading...
loading...
Loading...
Spre TOP