Stiri Romania

100 de ani de la nasterea lui Dinu Lipatti, cel mai mare pianist roman!

Pianistul si compozitorul de reputatie mondiala Dinu Lipatti s-a nascut la 19 martie 1917, la Bucuresti. A fost unul dintre cei mai mari pianisti ai secolului al XX-lea. A fost ales membru post-mortem al Academiei Romane (1997). Este considerat a fi cel mai important pianist roman.

Crescut intr-o familie cu traditie muzicala — tatal sau, Theodor, diplomat de cariera, era un talentat violonist amator care studiase cu Pablo de Sarasate, mama, Anna Lipatti, o excelenta pianista, iar nas la botez i-a fost George Enescu — i s-au recunoscut si cultivat din frageda copilarie inclinatiile muzicale. A fost acceptat ca elev de exigenta profesoara de pian Florica Musicescu, care l-a ferit de mentalitatea unui “copil minune”, dandu-i in schimb o educatie artistica serioasa, care sa-i permita dezvoltarea talentului sau nativ.

Potrivit “Dictionarului de mari muzicieni” — Univers Enciclopedic (2006), la varsta de 11 ani devine elev al Conservatorului din Bucuresti (1928-1932), unde lucreaza, pe langa Florica Musicescu (pian), cu Mihail Jora (armonie, contrapunct, compozitie), perfectionandu-se apoi la “Ecole normale de musique” din Paris (1934-1939), cu Alfred Cortot si Yvonne Lefebure (pian), Paul Dukas si Nadia Boulanger (compozitie), Charles Munch si Diran Alexanian (dirijat).

A desfasurat o bogata activitate componistica si concertistica atat in tara, cat si peste hotare (Franta, Belgia, Italia, Anglia, Suedia, Elvetia, Olanda, Austria, etc.).

Citeste si:  Mihai Fifor, noul ministru al Apararii! Iohannis a semnat decretul de numire!

in 1936 isi incepe cariera de pianist concertist cu o serie de concerte in Germania si Italia, reputatia sa continuand sa creasca cu fiecare aparitie in public. La inceputul celui de-Al Doilea Razboi Mondial revine la Bucuresti unde da recitaluri de pian ca solist sau il acompaniaza pe pe George Enescu.

in 1943 pleaca in Scandinavia impreuna cu viitoarea sa sotie, Madeleine Cantacuzino, de asemenea o fosta eleva a Floricai Musicescu si decide sa se stabileasca cu Madeleine in Elvetia. isi continua cariera concertistica cu recitaluri de pian sau ca solist impreuna cu orchestre dirijate de Herbert von Karajan sau Alceo Galliera, realizeaza in studio imprimari pe discuri.

In 1944, a fost numit profesor de pian la clasele superioare si de virtuozitate ale Conservatorului din Geneva (1944-1949). Ca muzicolog, s-a distins prin numeroasele cronici muzicale, articole, eseuri publicate in “Libertatea”.

A fost membru al Asociatiei internationale a criticilor din Paris (1939), fiind un cronicar muzical apreciat in epoca. A fost distins cu Mentiunea I (1932), Premiul II (1933) si Premiul I (1934) de compozitie “George Enescu”, cu Premiul II la Concursul international de pian de la Viena (1933) si cu Medalia de argint a Republicii Franceze pentru compozitie (1937).

Citeste si:  Cand va pica Pastele in 2017!?

si-a petrecut ultimii ani din viata in Elvetia. A sustinut un ultim recital, in cadrul Festivalului de muzica de la Besancon, la 16 septembrie 1950.

“Dictionarul de mari muzicieni” mai noteaza ca “ceea ce este caracteristic pentru creatia simfonica a lui Dinu Lipatti este gasirea unei proportii corecte intre amploarea suflului simfonic si concizia temelor, in special in suita simfonica pentru orchestra mare — satrarii (1934)”. Unitatea tematica a partilor, obtinuta prin utilizarea principiului ciclic, gradarea orchestratiei, influenta melosului lautaresc (temele fiind recreate in stil folcloric si nu citate) sunt tot atatea trasaturi care fac din suita “satrarii” una dintre capodoperele creatiei simfonice romanesti.

Pe de alta parte, in muzica sa, dupa cum era firesc, Dinu Lipatti a acordat un mare spatiu pianului, ca instrument solistic, acordandu-i ample pasaje de virtuozitate: Concertino in stil clasic pentru pian si orchestra de coarde (1936); Simfonie concertanta pentru doua piane si orchestra (1938); Concert pentru orga si pian (1939), cu schite de orchestratie; Trei dansuri romanesti pentru pian si orchestra (1945). De altfel si muzica de camera pe care a scris-o este rezervata in mod deosebit instrumentului sau: Sonata pentru pian (1932); Sonatina pentru pian si Vioara (1933); Fantezie pentru pian. vioara si violoncel (1936); Nocturna pentru pian (1937); Suita pentru doua piane (1938); Doua dansuri in stil popular romanesc pentru doua piane (1939); Trei nocturne pentru pian (1939); Fantezie pentru pian (1940); Sonatina pentru mana stanga pentru pian solo (1941); Trei dansuri romanesti pentru doua piane (1943).

Citeste si:  Macron, dupa intalnirea cu Iohannis: Aveti tot dreptul sa cereti integrarea in spatiul Schengen!

Dinu Lipatti este semnatarul unor remarcabile cadente pentru concertele pentru pian in re minor (1936), mi bemol major, pentru doua piane (1938), si bemol major (1944) si do major (1945) de Mozart si pentru Concertul in re major pentru pian de Haydn (1944), de asemenea realizand si transcriptii ale unor lucrari de Bach, Scarlatti etc.

A murit la 2 decembrie 1950, la Geneva, Elvetia.

Casa memoriala Dinu Lipatti se afla in satul Ciolcesti din comuna Leordeni, judetul Arges. Acolo sunt expuse obiecte legate de viata si activitatea marelui pianist si compozitor roman. Printre exponate se afla un pian Bechstein si un bust al artistului, realizat de sculptorul Ion Irimescu. Colegiul National de Arte “Dinu Lipatti” din Bucuresti, de asemenea, ii poarta numele.

loading...
loading...
Spre TOP